Descoperiri arheologice la Brăila: Morminte vechi în Grădina Mare

Descoperiri în Grădina Mare

Arheologii din cadrul Muzeului Brăilei au găsit o posibilă reţea de canalizare, dar şi dovezi că pe faleza Dunării au fost înmormântaţi oameni.Totodată, specialiştii coordonaţi de prof.dr.univ Ionel Cândea au început să sape pentru a scoate la iveală cea mai mare hrubă pe care se spune că a avut-o oraşul.

Descoperiri inedite, în ultima săptămână, în Grădina Mare din Centrul Istoric al oraşului. Pe de o parte, arheologii specialişti de la Muzeul Brăilei, au descoperit în acest spaţiu încărcat de legendă capătul unui sistem de canalizare care ar putea să dateze din perioada 1860-1870. Descoperirea vine să întregească istoria oraşului subteran şi dă urbei de altădată un alt adevăr despre civilizaţie.
Pe de altă parte, specialiştii povestesc că, în timpul săpăturilor făcute în Grădina Mare, au descoperit cinci morminte care ar putea să dateze din timpul războiului dintre 1806-1812.
Totodată, sub stricta coordonare a directorului Muzeului Brăilei, Ionel Cândea, joia trecută au început săpături pe spaţiul verde pentru descoperirea hrubei prin care, legenda spune, turcii fugeau cu tot cu carele încărcate cu grâu spre vapoarele andocate pe malul fluviului.
Urmează cercetarea
„Ce s-a găsit până acum, în mod sigur, nu este o catacombă, ci mai degrabă un sistem de canalizare ce ar putea să dateze dintre anii 1860-1870. Toată lumea ştie că aici este o hrubă. Ea are o ieşire - intrare ceva mai încolo. Ce am găsit noi este mai degrabă un sistem de scurgere a apei; încă nu există elemente sigure de datare", ne-a declarat Costin Croitoru, arheolog-specialist din cadrul Muzeului Brăilei.
De altfel, oraş de legendă, Brăila poartă în pântece urmele celui mai mare sistem defensiv construit vreodată de-a lungul Dunării, de către turcii care au stăpânit-o aproape trei sute de ani: catacombele, numite aici hrube, cetatea cu citadela ei.
Secole la rând, bogăţiile raialei şi ale Ţării Româneşti luau drumul Stambulului prin portul „Ibrailei" şi nu puţini au fost cei care au râvnit la aurul păzit cu străşnicie de ieniceri.
Legendele ţesute aici de-a lungul timpului, i-au făcut pe mulţi să asedieze şi să prade oraşul apărat de turci. Chiar şi aşa, cetatea Brăilei - azi rasă de pe faţa pământului - a fost cucerită de numai şapte ori, după ce garnizoana depunea armele, pentru că rămânea fără provizii şi muniţie.
"Locul descoperit de noi arată elemente noi despre calitatea edilitară a oraşului. Să nu uităm că Brăila a fost primul oraş cu iluminat stradal, cu tramvai electric şi, iată, şi cu sistem de canalizare-scurgere a apelor de pe străzi. Cert este că urmează cercetarea sistematică şi nu se poate spune decât după această cercetare cu exactitate care este perioada construcţiilor", ne-a declarat Ionel Cândea, directorul Muzeului Brăilei.
Ceea ce pentru novice este de-a dreptul extraordinar, însă pentru specialişti, absolute normal, e descoperirea mai multor morminte la „poalele" Grădinii Mari, chiar în apropierea locului în care fuseseră docurile despre care a scris Panait Istrati.
„Sunt, adevărat, cinci morminte, dar urmează să mai facem săpături. Cred că vom mai descoperi şi altele. Nu putem preciza cu exactitate data, ar putea fi din timpul războiului 1806-1812, când Brăila a fost ocupată de ruşi, dar fără o cercetare, iarăşi nu se poate spune. Facem cercetare prin scanarea locului, acum, şi pentru descoperirea circuitului hrubei mari", a adăugat Ionel Cândea.
Pentru refacerea circuitului hrubei mari, joia trecută, pe 8 septembrie, au început noi săpături. Fiindcă Grădina Mare este în situl istoric, iar aici s-au făcut recent lucrări de reabilitare, săpăturile nu pot începe decât pe spaţiul verde.
„Vrem să vedem exact dacă acesta este capătul hrubei mari, care-i circuitul şi dacă sistemul acela de scurgere a fost făcut peste hrubă sau mai înainte", a spus arheologul Costin Croitoru.

Citiți amănunte în ADS Brăila nr. 12, care poate fi găsit la toate chioșcurile de ziare și costă numai 0.9 lei.