Braila: Mircea Constanda, juristul care face haz de nacaz
0
Avocatul-epigramist lucrează la al şaptelea volum de epigrame. De 20 de ani îi face pe brăileni să se prăpădească de râs, a fost premiat de Uniunea Epigramiştilor şi a apărut în cel puţin 17 antologii.
Profil
Născut: 10 martie 1953, Luciu, judeţul Buzău
Studii: Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti, şef de an
Funcţia: avocat, membru în Consiliul Baroului Brăila
Familie: căsătorit, doi copii
Ce-i place
Marea mea pasiune este pescuitul, care mă relaxează după o zi istovitoare de muncă. Îmi place poezia, muzica lentă, „silenţioasă”. Îmi place să cânt la chitară. Îmi plac oamenii de caracter, corectitudinea, adevărul. Este şi motivul pentru care am ales să fiu magistrat, iar mai apoi jurist.
Ce nu-i place
Detest duplicitatea unora, mediocritatea, detest minciuna şi prefăcătoria. Nu suport făţărnicia. Prin umor, am încercat să mă iau „la trântă” cu prefăcuţii, dar viaţa mi-a scos o mulţime de astfel de specimene în cale. Nu suport, de asemenea, „lupii îmbrăcaţi în piei de oaie”.
Întrebări şi răspunsuri:
Cum se împacă juristul Mircea Constanda cu epigramistul Mircea Constanda?
Se împacă excelent, ţinând cont de realităţile actuale. Ceea ce se întâmplă astăzi merită să fie imortalizat în epigramă, cu atât mai mult din domeniul juridic, care este atât de vast. Mai mult de jumătate din epigramele mele tratează subiecte şi personaje din justiţie.
Care sunt personajele preferate de dumneavoastră, în calitate de epigramist consacrat?
Pe primul loc se află soacra. Trebuie să vă spun însă că soacră-mea, care n-are simţul umorului, m-a ascultat o singură dată şi s-a supărat. Nu i-am mai citit niciodată epigrame. Despre soacră, ca şi personaj de epigramă, se poate spune multe şi se poate scrie şi mai multe.
Avocatul Mircea Constanda este omul care a reuşit, pentru prima dată, să împace meseria de jurist cu pasiunea pentru epigramă, transformând indivizii cu care intră în contact în personaje imortalizate în catrene. Judecători, împricinaţi, dar şi soacre mereu nemulţumite, sunt preferaţii lui Constanda, iar avocatul face „haz de necaz” şi-i altoieşte blând pe toţi, indiferent de condiţie socială.
Greu s-ar crede că avocatul-epigramist, fost procuror, „cu un ochi plânge şi cu altul râde”. „Prin umor, ne redăm, de fapt, tristeţile, realitatea crudă prin care trecem”, spune Mircea Constanda. Că e aşa, o dovedesc titlurile unora din cele şase volume de epigrame pe care le-a publicat până acum: „Şi magistraţii râd” (Ed. Quercus, 1995), „Zâmbetul lacrimii” (Ed. Ex Libris, 2004), „Şi magistraţii plâng” (Ed. Ex Libris, 2007).
„Mi-au trebuit doi ani să-nvăţ să scriu epigramă”
Mircea Constanda se identifică – nu se putea altfel – cu un catren: „Când procuror/Când avocat/Când scriitor/Când înjurat”.
Originar dintr-o familie înstărită din Luciu, Buzău (bunicul era „chiabur”), Constanda, copil fiind, a trebuit să „o ia de la zero”, împreună cu părinţii săi, întrucât comuniştii i-au aruncat pe drumuri. „Ne-au confiscat pământul, casa, dar şi tot ce era în casă, astfel că am plecat la Brăila, la rude. Tata era contabil, însă a trebuit să se angajeze ca muncitor necalificat, la CFR. Comunismul este cel mai rău lucru care s-a putut întâmpla omenirii”, povesteşte avocatul.
A urmat Liceul „Panait Cerna”, apoi Dreptul cu media generală 9,78 ca şef de an, fiind numit procuror la Parchetul Făurei, în 1982. A fost transferat trei ani mai târziu la Brăila. Soţia epigramistului, Liliana, este şeful Parchetului de pe lângă Judecătoria Galaţi, iar fiul student la Drept.
„Am părăsit Parchetul în 1991, împreună cu soţia mea şi cu procurorii Avram, Sâmpetru şi Velea, din cauza conducătorilor îndoctrinaţi, care rămăseseră comunişti. Nu am fost turnător, ca alţii, la Securitate”, ne-a spus Constanda.
Din 1992, epigramistul este avocat, fiind ales în Consiliul Baroului de Avocaţi Brăila trei legislaturi la rând. El ne-a mărturisit că s-a apucat de epigramă în 1987, la îndemnul unui alt mare epigramist, Păun Condruţ, şi că i-au trebuit doi ani până să pătrundă tainele acestui gen literar. A primit, în 2007, Diploma de Merit din partea Uniunii Epigramiştilor, „pentru aportul excepţional adus la promovarea epigramei româneşti”.
Se încarcă comentariile...
