Brăila: Aurel M. Buricea este un poet matematician de excepţie

A publicat 17 volume de versuri şi eseuri şi a predat matematica 47 de ani în satul natal. Aurel M. Buricea este prezent în marile dicţionare ale literaturii române

Profil

Născut: 27 octombrie, 1943, Ulmu, judeţul  Brăila
Studii: Facultatea de Matematică
Ocupaţie: Scriitor, profesor pensionar
Familie: Căsătorit, un copil

Rigoarea proprie a omului de la catedră şi responsabilitatea se împletesc cu delicateţe printre metafore, axiome matematice şi construcţii poetice în personalitatea lui Aurel M. Buricea.

Pentru scriitorul brăilean, matematica şi poezia dezvoltă corespondenţe, se oglindesc şi se întrepătrund. A predate matematica 47 de ani în satul natal, Ulmu.

“Un dascăl poate să fie semănator al clipei eterne în sufletele elevilor, lumina gândirii din acest fruct sacru nu se va stinge niciodată. Matematica deschide în elev aripile spre culmile cunoaşterii iar acest zbor îl ajută să dezvolte şi cunoaşterea de sine şi descifrarea cosmosului”, punctează scriitorul.

După aproape o jumătate de secol consumat cu trudă, patimă şi dăruire la Şcoala Ulmu, a însămânţat rodul logicii matematicii în atâtea generaţii. Spune că nimic nu egalează pe această lume meseria de dascăl.

A publicat 17 volume de versuri şi eseuri. Ne spune cu mândrie că îşi iubeşte toate cărţile publicate cu excepţia volumului “Clopote de magneziu”, cenzurat la editura Cartea Românească.

“Bucuria mea deplină a fost prezenţa mea în marile dicţionare ale literaturii române. Despre lucrările mele şi-au exprimat opinia aproape o sută de critici literari”, spune scriitorul.

Marea realizare a lui Aurel M. Buricea este prezenţa într-o antologie universală despre matematicieni poeţi, alături de Ion Barbu.

Aurel M. Buricea este membru al Uniunii Scriitorilor din România din anul 1990 şi este prezent în Dicţionarul bibliografic al literaturii române.

“Scriitori brăileni de azi”, o cartea despre spiritul brăilean

Scriitorul Aurel M. Buricea îşi aminteşte cu plăcere momentele în care a pus pentru prima dată mâna pe peniţă şi a început să scrie.

“Elev fiind, scriam poeme de dragoste, dedicate colegelor mele de clasă, exerciţii necesare ce mi-au consumat zeci şi zeci de caiete”, spune zâmbind Aurel M. Buricea.

În copilărie, tatăl său îl îndemna să compună poezii despre evenimentele pline de haz ale prietenilor săi, iar toate petrecerile din salon începeau cu recitalul lui.

Prieten bun cu Fanuş Neagu, căruia i-a dedicat şi cartea “Vocaţia prieteniei”, Aurel M. Buricea a debutat în revista Argeş, în 1968.

 Iubirea pentru spiritul brăilean a scriitorului Aurel M. Buricea se poate observa în cartea “Scriitori braileni de azi” sau în “Arhivele Cerului”.

Matematica l-a ajutat să poată urca pe scara valorică a spiritului şi de acolo să-şi definească fiinţa prin poezie.

Întrebări şi răspunsuri

Aveţi vreun regret?

A.M.B.: “Astăzi regret că nu găsim în bibliotecile şcolare şi săteşti cărţile marilor creatori brăileni. Aleşii neamului, dacă au o picătură de patriotism local, să facă gestul reparatoriu de a înzestra aceste focare de cultură cu operele contemporane ale artiştilor brăileni”.

V-a fost interzisă publicarea cărţilor în comunism?

A.M.B.: “Am trecut prin furcile caudine ale comunismului. Mi-au interzis publicarea de cărţi timp de şapte ani, culminând cu arestarea mea. Se construiau dosare la comandă. Marele meu prieten, Fănuş Neagu s-a luptat cu forţele malefice să mă scoată din celula epocii de aur”.

ce-i place

“Cum am fi trăit dacă n-ar exista florile anotimpurilor. Iubesc poezia pentru că este floarea divină a vieţii, muzica sufletului nostru însetat de cuvânt. Doresc să-mi fac cadou în fiecare an, de ziua de naştere, un volum de sonete, până când voi ajunge la cifra 1.001”, spune zâmbind Aurel M. Buricea.

ce nu-i place

“Nu-mi place că în ultima perioadă, scriitorii de raftul al şaptelea au publicat foarte multe cărţi şi au intrat în concurenţă cu scriitorii adevăraţi, cu valorile autentice. Acest lucru creează pentru cititori o confuzie şi îi îndepărtează de lectură. Îmi pare rău că Brăila nu apreciază scriitorii acestui spaţiu, singurul focar de cultură rămâne biblioteca public”, ne spune poetul.