Brăila:Hrubele Brăilei - oraşul de sub caldarâm
0
Aflat la zece metri adâncime, păienjenişul de tunele a ţesut legende de-a lungul timpului, toate legate de bogăţiile cetăţii
Aproape trei secole, Brăila a fost sub stăpânire turcească. Bogăţiile Ţării Româneşti luau drumul Stambulului prin portul „Ibrailei”, astfel că turcii au construit aici o cetate formidabilă, de necucerit, precum şi un sistem defensiv ce cuprindea o reţea ingenioasă de tunele. Brăilenii le spun „hrube”.
Prin hrube, turcii transportau pulberea şi ghiulelele şi se retrăgeau din calea invadatorilor. Tot aici – şi istoricii o confirmă – erau ascunse comorile Semilunii. Astfel de tunele se mai găsesc la Iannina, în Grecia.
„Turcii au scos aurul din cetatea Brăilei prin hrube, ascuns în pâini”
Hruba de la Grădina Mare şi-a dovedit eficacitatea în anul 1595 când, învinsă de oştenii lui Mihai Viteazul, garnizoana turcească a reuşit să salveze mare parte din comorile Brăilei.
„Garnizoana otomană s-a predat banului Manta. Avem relatarea că turcii se retrăgeau şi că încearcă să plece cu aurul, în timp ce valahii stăteau la pândă. Probabil că aceste bogăţii, lingourile de aur, au fost ascunse în pâini şi încărcate în bărci”, ne-a precizat prof. dr. Ionel Cândea, directorul Muzeului Brăilei.
Gheorghe Iavorschi, de la Arhivele Naţionale- Brăila, povesteşte că, atunci când au intrat în cetatea Brăilei, valahii au găsit „un milion de bani de aur şi mare cantitate de provizii”, după cum spun documentele.
Garnizoana Brăilei a reuşit să ţină piept atacurilor unor oşti de zece ori mai numeroase. La 1828, după căderea raialei, ruşii au decis dărâmarea cetăţii inexpugnabile. Trei ani au muncit 3.000 de salahori până ce au făcut una cu pământul cetatea Brăilei.
Pulberăria s-a aflat pe strada Cetăţii
Despre vechea cetate mai amintesc doar denumirile străzilor din Centrul Vechi: Cetăţii, Citadelei, Bastionului, Fortificaţiei.
„Vechea pulberărie a sărit în aer în anul 1810, pe când ruşii ocupaseră Brăila. A intrat un soldat cu pintenii în ea, a făcut scântei şi n-a mai rămas nimic acolo. Pulberăria nouă se afla pe strada Cetăţii, fiind folosită ulterior ca închisoare”, ne-a spus dr. Ionel Cândea.
Sursa citată ne-a precizat că hrubele erau folosite pentru transportul pulberei către bateriile celor nouă bastioane ce apărau cetatea. Altele, erau ale negustorilor.
De altfel, aproape că nu există casă veche care să nu aibă câte o hrubă la subsol, sau legături cu vechea reţea construită de turci. În vechile hrube, temperatura şi umiditatea sunt constante, diferenţa de la iarnă la vară fiind de patru-cinci grade Celsius.
Prin hrube se putea ajunge uşor chiar în spatele oştilor invadatoare.
Brăilenii cred că hrubele mai ascund destule secrete
„Eu însumi, în urmă cu 50 de ani, am fost în hruba de la Grădina Mare, a cărei intrare este acum prăbuşită. Era căptuşită cu cărămidă. Alte tunele importante s-au aflat pe Bulevardul Cuza şi strada Unirii. După mine, ar trebui reconstituită măcar o parte a lor, care să poată fi apoi vizitată”, a mai spus directorul Muzeului Brăilei.
Hrube se mai află pe strada Împăratul Traian. Alta a fost descoperită pe când se construia Curtea de Conturi, iar alta în faţa Primăriei, pe locul unde se află acum statuia lui Cuza.
Majoritatea brăilenilor sunt convinşi că hrubele ascund încă multe secrete. Unii spun că ar exista chiar o hartă secretă a acestor tunele vechi.
„Când eram copil, mă jucam prin hrube, simt şi acum praful fin de pe jos. Intram de undeva, din zona Uzinei Progresul şi ieşeam tocmai la Grădina Mare. Între timp, au fost astupate. Auzisem de la bătrâni că acolo-şi ascundeau turcii comorile”, ne-a spus Doru I.
Se încarcă comentariile...
