Braila: Muzeul Brăilei reactivează memoria culturală a oraşului

Braila: Muzeul Brăilei reactivează memoria culturală a oraşului

La începutul lunii octombrie Brăila va avea o hartă virtuală cu mărturii ale prezenţei grecilor în oraş, traseul marilor edificii private greceşti, traseul lui Panait Istrati, traseul lui

La începutul lunii octombrie Brăila va avea o hartă virtuală cu mărturii ale prezenţei grecilor în oraş, traseul marilor edificii private greceşti, traseul lui Panait Istrati, traseul lui Perpessicius, drumul lui Nicolae Iorga de la Gară până în Piaţa Sf. Arhangheli, un film documentar despre greci brăileni, precum şi o cărticică ce va cuprinde mărturiile cele mai interesante ale grecilor la Brăila

Toate acestea sunt posibile graţie programului cultural “Un Grec, Doi Greci, Trei Greci... Brăila. Reactivarea Memoriei Culturale a Oraşului Brăila”, derulat de Muzeul Brăilei în parteneriat cu Comunitatea Elenă Brăila şi Consiliul Judeţean Brăila, cu sprijinul Administraţiei Fondului Cultural. Programul, care a debutat la începutul lunii iunie, are un buget de 26.980 de lei. “Proiectul are un titlu sugestiv pentru că decenii de-a rândul, grecii au fost acasă la Brăila. Au venit aici, au făcut comerţ, au prosperat, au clădit case, biserică, şcoli, mori, tipografii dar au şi trăit, au suferit, au iubit. Cât de mult s-au simţit ei aici acasă sau cât de mult au tânjit după pierduta patrida este dificil de spus. Dar câţi dintre brăilenii de astăzi ştiu că, într-un trecut foarte apropiat, pe străzile oraşului se vorbea limba greacă ca la Pireu? Extrem de puţini”, spune managerul proiectului, directorul Muzeului Brăilei, prof. univ. dr. Ionel Cândea.

Directorul Muzeului ne-a arătat o scrisoare primită tocmai din Noua Zeelandă de la Adriana Fotiadis: “Fotografii nu mai am deoarece la plecarea noastră din ţară, 1 decembrie 1950, ne-au fost distruse la vama Constanţa. Am plecat foarte mulţi greci atunci din România. În 1951 am emigrat în Noua Zeelandă. Din Brăila am rămas doar trei doamne. Toate avem peste 80 de ani”. “Prin acest proiect încercăm să salvăm, atât cât mai este posibil, fragmente din memoria culturală a oraşului. Vom prezenta date şi fapte istorice, personalităţi şi clădiri care poartă încă în amintire vorba grecească”, a adăugat managerul proiectului.