Brăila: Iobăgie de secol 21 în administraţia locală

Cu excepţia a doi jurişti, niciun funcţionar din Primăria Brăila nu renunţă la job, chiar dacă salariile sunt mizerabile. Nici cei din Consiliul Judeţean nu îndrăznesc să-şi lase posturile din cauza ratelor pe care le au de plătit la bănci.

Altădată considerate a fi cele mai bune locuri de muncă, posturile din sectorul bugetar au devenit în aceste zile un calvar pentru mulţi dintre cei care asigură funcţionalitatea Primăriei Brăila sau a Consiliului Judeţean.

Deşi salariile s-au redus considerabil de la începutul anului, niciun funcţionar public sau contractual nu a ales să plece din Consiliul Judeţean Brăila cu gândul că ratele pe care le au la bănci i-ar putea lăsa în stradă.

Potrivit secretarului CJ, Nicu Filote, explicaţia este una cât se poate de simplă. „Nu au plecat pentru că oamenii au nevoie de un loc de muncă stabil pentru a-şi plăti ratele", ne-a spus Nicu Filote.

Acesta presupune că în perioada următoare vor exista demisii dacă la nivel guvernamental se vor decide şi alte tăieri salariale.

După ce la începutul anului s-au tăiat sporurile, iar în iulie au rămas fără 25% din salariul de încadrare, salariile unor funcţionari publici din Consiliul Judeţean au scăzut până la 680 lei. În ceea ce priveşte personalul contractual, situaţia este şi mai tragică. Salariile au scăzut până la 573 lei.

Criză de jurişti la Primăria Brăila

Primăria municipiului Brăila se confruntă în schimb cu plecarea juriştilor din instituţie.

Edilul şef Aurel Simionescu se aşteaptă ca în perioada imediat următoare să rămână doar cu doi jurişti în instituţie. Ceilalţi doi şi-au exprimat intenţia de a intra în avocatură, mult mai bănoasă având în vedere că după reducerea de 25%, un consilier juridic debutant a ajuns să încasese la sfârşitul unei luni de muncă aproximativ 700 de lei.

„Este normal să plece pentru că la privat se câştigă mult mai bine, iar complexitatea profesiei impune cheltuieli destul de mari", a precizat primarul Simionescu.

Primăria Brăila are la acest moment încadraţi patru consilieri juridici, număr şi aşa insuficient pentru a acoperi volumul mare de probleme cu care se confruntă municipalitatea, iar plecarea a doi dintre ei duce la blocarea activităţii în instituţie, Direcţia Juridică fiind un departament nevralgic pentru siguranţa bugetului sau pentru desfăşurarea unor proiecte.

Dimpotrivă, raportat la numărul foarte mare de litigii, de peste o mie de procese pe an, municipalitatea ar mai avea nevoie de câţiva jurişti pentru o repartiţie optimă a sarcinilor.

Fenomenul migraţiei angajaţilor se va amplifica

Începută în forţă, migraţia personalului din administraţie va căpăta în perioada următoare o amploare care va fi mai puternică decât orice strategie sau încurajare de vremuri mai bune. În condiţiile în care salariile nete ale angajaţilor au scăzut sub 600 de lei pe lună, cu siguranţă, fenomenul plecărilor se va amplifica, în condiţiile în care ratele sunt mai mari decât leafa.