Tatăl lui Teo Trandafir, dr. Ion Uţă: “Fiind îndrăgostit de Brăila, am renunţat la Bucureşti!”

Este cunoscut ca "tatăl lui Teo Trandafir", dar mai ales ca medic pediatru şi cardiolog longeviv din Brăila. A plecat din satul natal la vârsta de 14 ani, imediat după ce a terminat şcoala generală.

Rămăsese orfan, de aproape un an, de tată şi s-a gândit că dacă tot îi place şcoala, nu ar fi rău să meargă mai departe.

A făcut liceul, la celebrul pe atunci, "Tudor Vladimirescu" din Bucureşti.

În anul 1961 a intrat la Facultatea de Medicină Bucureşti, pe care a absolvit-o cu brio în anul 1967. Odată cu diploma de absolvent a venit şi mişcarea care avea să-i schimbe destinul.

Acum 10 ani a depus dosarul la Bucureşti şi a fost acceptat la "Elias", dar în cele din urmă a rămas la Brăila, oraş de care este îndrăgostit pe vecie, după cum singur declară.

"Am primit repartiţie în judeţul Brăila. La Ciocile unde am stat doi ani după care alţi şapte ani i-am petrecut la Tătaru. Erau alte vremuri. Nu era rezidenţă, sau practică. Direct la capul bolnavului. Am făcut două specializări şi pediatrie şi cardiologie. Sincer regret doar că nu am mai dat primariatul în cardiologie. Dar cine ştie cum îmi vine odată şi uite aşa, tinerel de numai 69 de ani cum sunt, s-ar putea să dau examenul", ne-a declarat medicul pe care niciodată nu l-a părăsit umorul.

De altfel toţi cei care-l cunosc, ştiu că este în stare să prezinte o poveste gravă cu un aer de umor de o rară eleganţă.

Cu mortul pe ger

Un astfel de caz ni l-a povestit acum, după mulţi ani de la derularea sa.
"Era în 1968, chiar de Crăciun. La casa de naşteri din Ciocile a venit o ţigăncuşă de18 ani care a născut la domicliu. Am luat în primire pacienta care era în stare critic, avea o boală rară, eclampsie, specifică lăuzelor", şi-a depănat amintirile medicul .
Boala este foarte gravă şi chiar şi astăzi cam 50% din cazuri duc la decese.
Necazul era că s-a întâmplat în casa de naşteri, nu la maternitate, ceea ce pentru legile de atunci era caz de puşcărie.

"Am cerut GAZ-ul de la CAP ca să plec cu pacienta care era deja decedată la Brăila. Şoferul Ionică Muşat era bine aghezmuit aşa că am plecat fără benzină. Am rămas în pană pe drum pe un viscol năpraznic, două ore cu moarta în maşină cât s-a dus Ionică cu canistrele după benzină", ne-a povestit medicul.

"Dacă m-a marcat? Sigur că m-a marcat, îmi amintesc cazul de parcă s-ar fi întâmplat ieri", ne-a mărturisit dr. Ion Uţă.

Vânătorul supermilos

O altă întâmplare de care dr. Uţă îşi aminteşte, de data asta una chiar veselă, s-a petrecut acum mai bine de 25 de ani, la Dudeşti.

"Era la o partidă de vânătoare. Cum vânat nu era, am tras după ciori, după grauri, în copaci. Ajuns la stand, am luat poziţie. Aproape că aţipisem când am auzit zgomotul caracteristic al lăbuţelor de iepure pe zăpada îngheţată. Am văzut ditamai iepuroiul la nici cinci metri de mine. Am ochit, am tras. Clic! Al doilea foc! Clic şi nimic. Uitasem să schimb cartuşele trase. Până să încarc s-a dus iepuroiul de nu l-a mai văzut nimeni", ne-a povestit medicul.

Întrebări şi răspunsuri

Cum v-aţi împăcat cu celebritatea fiicei?
La început aveam emoţii. După o vreme însă ne-am învăţat cu prezenţa ei pe micul ecran. Ea la un moment dat a fost asemănată cu Oprah. Dar nici aceasta comparaţie nu a schimbat-o, a rămas aceeaşi fată simplă şi spontană ca întotdeauna.

Ce a mostenit Teo de la dumneavoastră?
Umorul. Viaţa este scurtă şi fiecare clipă trebuie trăită ca şi cum ar fi cea din urmă. De aceea nu strică să vezi partea veselă şi într-o poveste urâtă. Oricum sunt bucuros că multe din glumele pe care le-a prezentat pe micul ecran provin din bancurile pe care le-a auzit de-a lungul timpului la mine.

Ce-i place?
Pescuitul. Nu ratează niciodată să-şi ofere bucuria de a arunca undiţa în apă. Îi plac oraşul şi Dunărea. De altfel atunci când revine din călătorii, primul gest pe care-l face a doua zi, ia undiţele şi îşi încearcă norcul în apa bătrânului fluviu.

Ce nu-i place?
Politica actuală. Este cel mai urât lucru cu care i-a fost dat să fie contemporan. De altfel, opiniile sale, inclusiv faţă de opţiunea politică a fiicei, sunt publice, acide şi au fost publicate déjà chiar şi în presa centrală. Nu-i plac minciuna şi ipocrizia. Nu suportă oamenii lipsiţi de umor pe care-i consideră săraci de-a binelea cu duhul.

Profil:

Născut: 5 iulie 1942, Urluieni, judeţul Argeş
Ocupaţie: medic
Studii: Facultate de Medicină Bucureşti
Familie: divorţat, o fată