Încă de la patru-cinci ani, se uita cu interes la filmele cu arte marţiale. Îi imita apoi pe actorii din filme, reproducând cu o precizie uimitoare mişcările lor.
Nu este de mirare că dorind să-i canalizeze mai bine energiile, mama sa l-a înscris la un club de karate, în anul 2005. Lucru ce s-a dovedit foarte inspirat, pentru că astfel ceea ce părea o joacă de copii s-a transformat în sport de performanţă. Iar, astăzi, la doar 11 ani, Andrei Marian Fătu este posesor al centurii maro, Kyu, şi are acasă o colecţie de medalii.
„Sensei Floricica Pricop, 4 Dani, a fost cea care m-a învăţat abc-ul în karate. La început, când îi vedeam pe cei mari ce bine se mişcă, ce bine luptă, mi-a fost teamă că eu nu o să ajung niciodată ca ei. Tata mi-a zis atunci că un bărbat trebuie să lupte pentru ceva în viaţă, altfel nu mai este bărbat. Iar tata a ştiut întotdeauna ce spune", ne-a spus micuţul karateka.
A urmat sfatul tatălui şi a continuat antrenamentele. A ajuns ca în anul 2006 să participe la Campionatele Europene de la Benevento din Italia. Deşi era la un pas să rateze competiţia, mama sa a găsit banii necesari transportului, cazării şi participării.
A trecut la kumite
„Am reuşit cu colegul şi prietenul meu Cezar Şerbănescu, care a debutat în artele marţiale odată cu mine, să urcăm pe podium pe locul II, la Embu. Embu reprezintă pentru copii varianta cea mai bună de demonstraţie a calităţilor de luptător. Este o luptă regizată, în care fiecare combatant are de executat mişcări precise, în sincronizare cu colegul de tatami", ne-a povestit Andrei.
Dar ascensiunea micuţului karateka nu s-a oprit aici.
„Am venit din Italia cu medalia de argint, am venit şi de la Praga de la Campionatele Europene, ediţia 2008, tot cu argint. Tot la aceeaşi categorie, Embu. În timp am învăţat să ne sincronizăm foarte bine amândoi. Dar acum pentru că am împlinit 10 ani, am putut trece la etapa superioară, Kumite, lupta adevărată", ne-a declarat copilul-campion.
Ultima mare performanţă a venit de curând, din oraşul vecin. În perioada 19-21 martie s-a desfăşurat la Galaţi Campionatul Naţional Zonal, de unde Andrei a venit cu trei diplome pentru locul I.
„Am luat locul fruntaş la Kumite, la Kata pe echipe cu Cezar şi cu Alin Muşat şi locul I la Emdu, tot cu Cezar. Acum mă pregătesc mai mult pentru kumite unde am adversari pe care nu-i cunosc dar pe care trebuie să-i învig. Ştiu că mama şi cu tata au făcut mari eforturi ca să ajung până în acest punct şi mi-ar fi ruşine să-i dezamăgesc", ne-a spus Andrei Marian Fătu.
Deşi mai are multe de învăţat, Andrei ştie că pe lângă o meserie pe care o va profesa, va continua în sportul pe care-l practică.
„Deocamdată vreau să învăţ cât mai bine karate, să fiu cel mai bun. Poate într-o zi voi fi şi eu sensei şi-i voi învăţa pe alţi copii karate", ne-a spus micul luptător.
Ce-i place
Tot ceea ce ţine de artele marţiale. Îi place, de exemplu, Kenjitsu dar mai are până să ajungă practicant. Este şi un înfocat fotbalist aşa că nu pierde nicio clipă să bată mingea în curtea şcolii cu colegii de clasă. Îi place să se joace pe calculator, dar şi să pedaleze pe bicicletă. Îi place să meargă vara la bunici, la ţară.
Ce nu-i place
Nu-i place să fie provocat, aşa cum se mai întâmplă. Pentru că deşi ştie să se apere, dar şi să atace, a învăţat că lupta se face doar pe tatami, iar ceea ce este în afara ei este dezonorant pentru un karateka. Nu-i place să fie ascultat la şcoală şi să nu ştie lecţiile, aşa că are grijă să înveţe cât mai bine.
ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI
Te-ai bătut vreodată la şcoală?
"Nu-s aşa de nebun. Am mai avut aşa, câte-o ciondăneală cu băieţii, dar am preferat să mă retrag. Nu de alta, dar dacă aş răspunde, doamna învăţătoare m-ar certa tot pe mine pentru că eu ştiu să lupt. Deci prefer să dau mâna cu ceilalţi şi să ne jucăm, pentru că aşa este mai bine".
Este greu să fii sportiv de performanţă?
"Da, câteodată îmi pare rău că nu am timp să mă joc cu copiii, pentru că trebuie să mă duc la antrenament. Dar când ajung la sală dau de colegii cu care fac exerciţiile de mult timp şi care-mi sunt tot prieteni. Şi ne jucăm împreună, în pauzele din antrenament".
Profil
Născut. 23 mai 1999, Brăila
Studii. Şcoala „Ion Creangă"
Ocupaţia. Elev, clasa a IV-a
Familie. Singur la părinţi



















* click pe imagine pentru reincarcare daca nu intelegi scrisul.
Trimite Anuleaza