7.000 de brăileni sunt datori vânduţi la sănătate

Unii deja primesc somaţii pentru perioada 2005 - 2009 deoarece au uitat să plătească contribuţia la sănătate. În ciuda eforturilor Casei de Sănătate de a reîntregi fondul naţional unic de asigurări de sănătate, numărul celor care au plătit sumele restante este foarte mic.

Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate a reuşit să recupereze doar o mică parte din sumele pe care le are de colectat de la rău platnici. În ciuda somaţiilor trimise foarte puţini au fost cei care s-au grăbit să-şi plătească datoriile.

"În ceea ce priveşte executarea silită, veniturile colectate au crescut, dar nu reprezintă o pondere în bugetul de venituri şi cheltuieli al Casei", a precizat dr. Mariana Tarachiu, preşedinte-director al CJAS Brăila care a adăugat că se înregistrează un deficit de 70 de milioane de lei.

"În perioada aprilie - mai 2009 am trimis 4.000 de înştiinţări, iar în noiembrie - decembrie alte 4.600 de somaţii pentru anul 2004. Urmează să trimitem alte 7.000 de somaţii pentru perioada 2005 - 2009. Aceste sume sunt urmărite cu toate că personalul noastru este insuficient şi de aceea avem probleme", a punctat Mariana Tarachiu.

Cei de la care CJAS are de recuperate sume direct sunt PF-uri şi AF-uri. Unii dintre cei care s-au trezit pe lista datornicilor spun că nici nu au ştiut că au sume restante de plată.

"M-am trezit cu somaţie de plată pentru 2004. Nu înţeleg de ce abia în 2009 am primit această înştiinţare. Nu este normal să te pună să plăteşti cu penalităţi după cinci ani", spune Marian Costea, un brăilean de 59 ani.

În plus, din 2004 şi până în prezent cotele de contribuţie s-au tot modificat şi oamenii se trezesc că au de plată sume cărora li se adaugă penalităţile şi majorările.

La avocat, pentru datorii din 2008

La sfârşitul anului 2008 aproape 1.400 de contribuabili aveau datorii la CJAS care se ridicau la peste 1,4 milioane de lei. 60% din suma respectivă era reprezentată de creanţele de la trei datornici cu care CJAS era în litigiu, aproape 20 avocaţi şi notari contestând la acea dată contribuţia la fondul de sănătate.

"Pentru debitorii existenţi în sold s-a continuat procedura de executare silită prin poprirea disponibilităţilor băneşti din conturi bancare. S-au transmis la bănci 353 de popriri, iar pe pensii şi salarii 226 de popriri. În urma acţiunilor de urmărire a contribuţiilor la fond acestea au crescut de la 3.694,32 mii lei încasaţi în anul 2008, la 4.945,58 mii lei în 2009, o creştere de 33,86 %", a mai spus dr. Mariana Tarachiu.