Vama de 3,5 milioane de euro care stă închisă de 10 ani. „Ne putem trezi că cer banii înapoi, dacă vin pe monitorizare“
0
Punctul vamal de la Racovăţ, situat în judeţul Botoşani la graniţa cu Ucraina, a costat statul român o avere, dar n-a funcţionat nici măcar o singură zi după ce a fost reabilitat conform normelor impuse de spaţiul Schengen.
De aproape un deceniu, vama cu Ucraina de la Racovăţ, un sat din comuna botoşăneană Pomârla, este închisă. În 2010, punctul vamal era închis de autorităţi pentru o reabilitare completă. Scopul era alinierea respectivului punct de trecere a frontierei la standardele Schengen, pentru deschiderea în regim de trafic internaţional. Vama trebuia dotată cu aparatură de securitate inclusiv pentru noapte, spaţii adecvate şi alte măsuri de securitate solicitate conform normelor europene.
Pentru reabilitarea punctului de trecere a frontierei de la Racovăţ, Ministerul Finanţelor, prin Direcţia Generală a Vămilor, a alocat suma de 500.000 de euro. Licitaţia a fost câştigată de o firmă din Bacău. După ce a încasat o parte din banii destinaţi lucrărilor, societatea respectivă a intrat în insolvenţă şi mai apoi a dat faliment. Istoria a intrat în atenţia DNA, care a anchetat modul în care au fost atribuite lucrările. După încă doi ani, timp în care punctul de trecere rămas pustiu s-a acoperit de bălării, a fost găsit un nou constructor. Firma a reuşit ca până în 2015 să termine lucrările. Pe de altă parte, vama funcţională încă de acum patru ani n-a fost încă deschisă până acum.
Drum de 3 milioane de euro
În fiecare an de la finalizarea lucrărilor, au existat promisiuni privind deschiderea punctului de frontieră de la Racovăţ. În plus, pentru conectarea vămii cu restul ţării, Consiliul Judeţean Botoşani a accesat un proiect pe fonduri europene în valoare de 3 milioane de euro pentru construirea unui drum strategic, pe ruta Racovăţ-Fundul Herţii-Baranca-Cristineşti. Drumul a fost finalizat în 2014. La scurt timp, şefii judeţului şi-au dat seama că au dat banii degeaba pe drum şi au stat cu frica în sân că vor fi nevoiţi să dea banii înapoi.
„Când a fost aprobat prin POC (Programul Operaţional Comun), punctajul maxim care a fost oferit acestui proiect ca beneficii după finalizare era traficul care va fi prin Vama Racovăţ. Trebuie să dăm drumul şi la vamă că altfel avem probleme. Dacă vor veni pe monitorizare şi se va constata că vama nu este deschisă şi drumul nu a avut eficienţa dorită şi programată atunci ne putem trezi că ne cer banii înapoi“, preciza, în 2014, Florin Ţurcanu, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Botoşani. Până în prezent, Consiliul Judeţean a scăpat basma curată cu drumul destinat vămii care şi în 2019 are lacăt pe poartă.
Probleme pe partea ucraineană
Deocamdată nu se ştie cu exactitate când va fi deschis punctul de trecere al frontierei de la Racovăţ. Una dintre probleme ar fi întârzierea lucrărilor la punctul de trecere de la Diakivţi, situat pe partea ucraineană, cel care corespunde vămii Racovăţ. În 2017, autorităţile române au spus că pe partea ucraineană mai este de lucru şi că se aşteaptă o serie de avize din partea Comunităţii Europene. În 2018, ministrul de externe al României, Teodor Meleşcanu, anunţa că vama se va deschide până în 2019.
„Am discutat cu dl Klimkin (n.r. - Pavlo Klimkin, ministrul de Externe din Ucraina) şi în bugetul pe acest an vor fi prevăzute de către Ministerul Finanţelor sumele necesare pentru deschiderea a două puncte de frontieră. Aceste puncte de frontieră sunt, din punct de vedere al părţii române, complet pregătite pentru a fi deschise şi aşteptăm doar finalizarea din partea cealaltă în cursul acestui an“, preciza Meleşcanu cu ocazia unei întâlniri în ianuarie 2018 cu omologul său Pavlo Klimkin. De atunci nu s-a mai întâmplat nimic. În cursul săptămânii trecute, Prefectura Botoşani a trimis o adresă la MAE prin care cere lămuriri privind „problema Racovăţ“.
„Pentru oameni a însemnat mult“
După 1990, vama de la Racovăţ a fost o adevărată mană cerească pentru localnicii care trăiesc în comunele de la graniţa de nord. „La noi aici, în nord, pe frontieră, oportunităţile sunt puţine. Oamenii trăiesc din agricultură şi creşterea animalelor. Micul trafic de frontieră era esenţial pentru ei. Aduceau produse, duceau produse, totodată se întreţineau din acest tranzit. Era o oportunitate în plus. O deschidere. După închiderea punctului de trecere a frontierei s-a năruit şi această oportunitate. Din 2010 tot aşteptăm“, spune Dumitru Chelaru, primarul din Pomârla.
Edilul subliniază că redeschiderea punctului de trecere al frontierei ar însemna o şansă uriaşă pentru dezvoltarea zonei măcinată de sărăcie. „Ar fi o nouă posibilitate economică, să apară mici magazine, mici societăţi, poate noi colaborări. Datorită tranzitului s-ar putea găsi soluţii economice. Vor fi oameni de ambele părţi ale graniţei care vor tranzita zona şi poate vor avea nevoie de cazare aproape, de unităţi de alimentaţie publică“, adaugă Chelaru.
Vă mai recomandăm:
Se încarcă comentariile...
