Sănătatea botoşăneană, în moarte clinică: „Ne pleacă pacienţii!“

Majoritatea botoşănenilor care se tratează la Spitalul Judeţean pleacă acasă nemulţumiţi de servicii

Bolnavii din judeţ se tratează prin vecini pentru că nu au încredere în medici, iar condiţiile din spitale sunt precare. Sute de oameni refuză anual internarea în unităţile din Botoşani. Ei se plâng că actul medical este de proastă calitate şi s-au trezit adesea cu diagnostice sau tratamente greşite.

Tot mai  mulţi botoşăneni îşi rezolvă problemele de sănătate în spitalele din alte judeţe, considerând că cele din Botoşani nu pot oferi un act medical de încredere. Fenomenul s-a acutizat în ultimii ani şi din cauza dotării precare cu aparatură medicală, a lipsei de specialişti şi, nu în ultimul rând, a condiţiilor mizerabile în care oamenii sunt spitalizaţi. Aceste lucruri sunt spuse tot mai des de pacienţi şi recunoscute chiar de unii medici, care simt pe propria piele că rămân fără bolnavi.

Medicii specialişti, pe cale de dispariţie

Cornel Enache are 40 de ani de când profesează ca medic şi este în măsură să facă o radiografie completă a sistemului sanitar din Botoşani, mai ales că a fost în mai multe rânduri şi director al Spitalului Judeţean „Mavromati“. Medicul recunoaşte deschis că spitalele din judeţ sunt neperformante pentru pretenţiile bolnavilor. „Ne pleacă pacienţii pentru că nu avem performanţă în spitale. Spre exemplu, Materniatea are două etaje goale pentru că s-au desfiinţat paturile din lipsă de pacienţi“, a spus medicul Cornel Enache.

Una dintre principalele cauze identificate de acesta este lipsa specialiştilor. „Oamenii aşteaptă un act medical cât mai performant, iar acesta lipseşte pentru că în Botoşani nu au mai venit în ultimul timp specialişti. Chirurgia plastică nu excelează, pe Secţia de Urologie este veşnic scandal între medici, la Cardiologie bolnavii stau unul peste altul în saloane, iar exemplele pot continua. Este adevărat că avem specialişti foarte buni  în ortopedie sau că abia acum se formează o echipă tânără de chirurgi, dar asta nu rezolvă situaţia. Nu avem un centru de imagistică, tomograful se strică des şi se cheltuiesc sume uriaşe pentru reparaţii, în timp ce în Suceava nu se întâmplă toate aceste lucruri“, a adăugat  Cornel Enache. Doctorii spun că ne putem compara cu Iaşiul, dar şi că Spitalul Judeţean Suceava are şanse să devină mai credibil decât „Mavromati“ la nivel zonal.

Probleme arhicunoscute

În Spitalul Judeţean Botoşani este dezastru. Băile sunt mizerabile şi prea departe de saloanele bolnavilor, care sunt nevoiţi să meargă la toaletă cu perfuzia după ei, geamurile de la saloane nu se închid şi, nu în ultimul rând, mesele din sălile de operaţii şi aparatura sunt învechite şi defecte. Managerul spitalului recunoaşte că are toate aceste deficienţe, însă nu găseşte soluţii. „Nu pot să spun că în spital condiţiile sunt foarte bune. Acum suntem în construcţii şi, peste doi ani, când fiecare salon va avea baia lui şi spitalul va avea dotări corespunzătoare, nu cred că bolnavii vor mai fi tentaţi să plece în alte judeţe să se trateze“, spune Ovidiu Mimor, directorul Spitalului „Mavromati“.

Investiţii tardive în reparaţii şi dotări

Lucrări se fac, dar cu întârziere. Abia în această lună au început lucrările de reabilitare la Spitalul Judeţean de Urgenţă „Mavromati“. Investiţia este finanţată de Uniunea Europeană şi Guvernul României, iar valoarea lucrărilor este de 61 de milioane de lei, din care 48 de milioane reprezintă contribuţia nerambursabilă a UE. Aceste investiţii nu vor rezolva însă definitiv problema celui mai mare spital din judeţ.

Unitatea se luptă pentru a fi clasificată la gradul III de competenţă pentru a putea atrage fonduri mai mari de la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate (CJAS). Pentru acest lucru, spitalul va trebui să aibă în primul rând mai multe secţii decât acum şi singura şansă este comasarea cu Psihiatria, Maternitatea şi Spitalul de copii.

Bani pierduţi după clasificare

Proiectul de comasare se află în dezbatere la Consiliul Judeţean, însă opoziţia amână să-l voteze. Un astfel de refuz ar aduce sănătăţii botoşănene o pierde anuală de 18,5 milioane de lei,  întrucât Spitalul Judeţean va rămâne cu un grad de finanţare inferior faţă de spitale similare din alte judeţe care au rezolvat această problemă.  „Nici eu nu sunt mulţumită de condiţiile din spitalele din Botoşani. Mai ales de felul cum se comportă cadrele medicale cu pacienţii. Singura şansă este să fie comasate pentru a putea atrage mai mulţi bani, pe care să-i folosească pentru actul medical. Legea nu ne permite să interzicem asiguraţilor să nu plece la alte spitale. Pacienţii se pot duce oriunde în ţară sau în străinătate. Din iunie, Spitalul Judeţean a pierdut 5,8 milioane de lei pentru că nu a reuşit să atingă gradul III de clasificare“, a explicat Rodica Huţuleac, şefa CJAS Botoşani.