Portret/ Dumitru Amarandei a tuns generaţii de botoşăneni

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Dumitru Amarandei, cunoscut de localnici drept „nea Figaro“,  a tuns şi bărbierit toată „spuma“ oraşului, din 1972 până în prezent. Meseria de frizer şi-a ales-o nea Mitică la sfârşitul Şcolii de Cooperaţie, pe care a terminat-o când avea 18 ani.

Nu se dădea în vânt după tunsori, dar s-a gândit atunci că n-ar fi rău să aleagă un domeniu în care să poată lucra curat, eventual cu halat alb, şi să poată veni la serviciu parfumat şi spilcuit, cum îi plăcea să fie în viaţa de zi cu zi. „De când mă ştiu am ţinut la îmbrăcăminte şi la felul în care mă prezentam în lume. Dacă nu îmi ieşea dunga la pantaloni când îi călcam, renunţam să mai ies în oraş. De asta nu am vrut să lucrez la şaibă, să mă îmbrac în salopetă şi să fiu tot timpul murdar de ulei sau vopsea“, povesteşte bărbierul.

A început prin a tunde prim-secretari

A obţinut primul loc de muncă la o unitate din zona Unirii, unde veneau să se tundă şi să se bărbierească mai toate personalităţile de atunci ale oraşului. Nu erau oameni foarte pretenţioşi, dar trebuia să aibă grijă ce vorbeşte cât timp îşi făcea meseria pentru că nu ştia cu cine are de-a face.
„Trebuia să ai grijă cum te porţi şi să faci în aşa fel încât să-i programezi ca să nu aştepte prea mult. Fiecare se grăbea şi îţi sărea în cap dacă îi ţineai prea mult în frizerie. Dar nu pot să spun că a plecat vreunul nemulţumit, altfel nu ar mai fi venit“, îşi aminteşte nea Mitică.

Îl caută un sfert de oraş

În decursul celor 38 de ani de muncă, bărbatul a lucrat la mai toate frizeriile din oraş. Cea mai mare dorinţă a lui a fost să ajungă să tundă în unitatea din Centrul Vechi, considerată a fi un etalon printre atelierele deschise înainte de ’89.

După ani de muncă în această frizerie, Dumitru Amarandei are clienţi fideli, care au încredere în serviciile pe care le oferă. „Asta e una din satisfacţiile mele, că oamenii care s-au obişnuit cu mine şi cu felul meu de a-i tunde sau bărbieri bat drumul jumătate de oraş ca să vină la mine, nu se duc la o frizerie mai apropiată. Asta înseamnă că sunt mulţumiţi“, consideră botoşăneanul.

Acesta este de părere că secretul succesului său constă în calmul şi conştiinciozitatea cu care şi-a tratat fiecare cliet. În perioadele cele mai aglomerate, în preajma sărbătorilor sau a începutului de an şcolar, a preferat să nu se grăbească şi să îşi facă meticulos treaba, până pleca fiecare om mulţumit. „Domnule, eu i-am tratat pe toţi la fel, fie că era copil, fie că era primar. Şi de aceea sunt, probabil, cel mai cunoscut frizer din oraş, că mi-am făcut treaba bine şi cu mic şi cu mare“, încheie nea Mitică.

Profil

Născut: 23 octombrie 1953, Ungureni, judeţul Botoşani.
Studii: Şcoala de Cooperaţie.
Familie: Căsătorit, are doi copii.

Întrebări şi răspunsuri

Nu v-a tentat privatizarea, având în vedere că sunteţi atât de cunoscut?
Am avut o tentativă de privatizare la începutul anilor ’90. În ultimul moment m-am răzgândit însă pentru că apăruseră deja neînţelegeri cu acei colegi cu care încercam să mă asociez. Dar a fost mai bine aşa. Nu vedeţi că în ziua de azi nu mai merge nici domeniul privat ca lumea?  

Aveţi clienţi pe care îi tundeţi de când erau copii?
Sunt mulţi. Gândiţi-vă că am 38 de ani de activitate. O să înceapă să vină şi cu nepoţii. Mulţi m-au oprit pe stradă, oameni serioşi, şi mă întrebau dacă mai lucrez, că se tundeau la mine când erau mici. Pe mulţi nu îi mai recunosc, vă daţi seama!

Ce-i place
Îi place fotbalul. Este un fan recunoscut al echipei Steaua. „Sportul mi-a încărcat bateriile, mai ales pe vremea lui Ceuşescu“, recunoaşte frizerul. S-a dedicat copiilor lui, cu care i-a plăcut să-şi petreacă mare parte din timpul liber.

Ce nu-i place
Nu agreează oamenii care nu ştiu să fie punctuali. Îi displac incorectitudinea, nedreptatea şi perversitatea.

Botoşani



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite