Portret/Mihai Poclid, geograful care a rescris istoria Botoşaniului

Mihai Poclid

Profesorul este autorul celui mai amplu studiu de geografie istorică a judeţului. Este şi organizatorul singurului simpozion de geografie din Moldova. A muncit timp de 12 ani pentru a realiza cel mai amplu studiu ştiinţific realizat vreodată despre aşezările umane din judeţul Botoşani.

 Lucrarea, care are nu mai puţin de 600 de pagini, este unică în ţară.

„Este un studiu făcut pe fiecare localitate în parte, chiar şi a celor care au existat odată şi au dispărut cu timpul. Sunt cuprinse 780 de localităţi, dintre care acum mai există doar 368. Cercetarea începe înainte de întemeierea Moldovei, adică de prin anul 1300“, povesteşte profesorul Poclid.

A cercetat peste zece mii de documente de arhivă

Pentru a scrie despre toate acestea, profesorul cercetător a trebuit să ducă o muncă extrem de minuţioasă şi istovitoare. Şi-a petrecut concediile căutând documente prin arhivele din ţară, dar şi din Republica Moldova sau Ucraina.

În total, a cercetat peste 10.000 de documente care aveau legătură cu subiectul cercetării. „Am fost la arhivele din Botoşani, Iaşi, Suceava, la Cernăuţi şi la Chişinău. Multe dintre documente au fost luate de ruşi şi duse la Moscova sau în Siberia. Este o perioadă de 100 de ani, când foarte multe localităţi dispar din documente. Poate se gândeşte cineva să recupereze aceste acte“, mărturiseşte Mihai Poclid. În timpul cercetărilor ştiinţifice, Mihai Poclid a descoperit că multe aşezări sunt mult mai vechi decât se ştia iniţial. Printre acestea se numără şi Botoşaniul, care se pare că ar fi fost înfiinţat de tătari, cu mult înainte de atestările documentare cunoscute.

Numele „Botoşani“, legat de ocupaţia tătară

Istoricul vorbeşte despre o contradicţie legată de atestarea Botoşaniului. El este convins că originea denumirii oraşului este strict legată de perioada în care zona era în sfera de influenţă tătară.

Aici erau localizate trupele tătare, care au atacat Europa şi care după aceea s-au retras şi au rămas aici foarte mulţi ani. În zonă a staţionat foarte mult Batuş-Han, hanul tătarilor care este cunoscut că a prădat toată Europa în anul 1240. „Tătarii nu-şi aşezau niciodată taberele în localităţi, căutau tot timpul zone deschise. Sunt convins că de la Batuş-Han vine denumirea de Botoşani. Asta înseamnă că oraşul este mai vechi cu o sută de ani decât se spune în prima atestare documetară a localităţii“, consideră cercetătorul.

Profesorul Mihai Poclid nu are de gând să se oprească aici. Deja are pregătită o altă lucrare ştiinţifică, la fel de amplă, pe care vrea să o tipărească în acest an. „Este vorba de cea mai completă monografie a judeţului Botoşani. Practic, va fi o culegere cu toate monografiile localităţilor din judeţ. Deja sunt în faza de tehnoredactare şi vreu să o tipăresc înainte de ediţia a IV-a a Simpozionului Regional „Euroregiunea Prutului de Sus“, pe care îl organizez la Botoşani, din 2003“, spune profesorul Poclid.

Profil

Născut: 6 septembrie 1948, comuna Păltiniş, judeţul Botoşani.
Studii: Universitatea „Al. I. Cuza“ Iaşi, Facultatea de Biologie-Geografie-Geologie, 1985.
Familie: Căsătorit, are doi copii.

Întrebări şi răspunsuri

De ce aţi ales geografia şi nu istoria sau geologia?
Interesul pentru geografie l-am avut din liceu. Am avut o profesoară foarte bună. Geografia era singurul obiect la care învăţam cu plăcere, îmi doream să cunosc cât mai mult despre acest obiect. 

Vă place să călătoriţi? Ce locuri aţi vrea neapărat să vedeţi?
Pot să spun că nu cred că sunt locuri în ţară pe care să nu le fi călcat cu piciorul. Când mi-am luat prima maşină, pe vremea lui Ceauşescu, primul drum pe care l-am făcut a fost turul ţărilor socialiste. Aş vrea însă să văd neapărat Zidul Chinezesc şi să călătoresc cu Transsiberianul. Călătoria cu trenul, care traversează Rusia, durează 10 zile.

Ce-i place
„Îmi place mult munca la catedră. Drept dovadă, am 40 de ani de activitate ca profesor. Îmi mai place şi munca de cercetare, să aflu cât mai multe lucruri despre localităţi, despre evoluţia oamenilor care au trăit pe aceste meleaguri“, mărturiseşte cercetătorul.

Ce nu-i place
„Nu-mi place că profesorii tineri nu se angajează suficient de mult în activităţile didactice. Sunt mult prea indiferenţi.  În general, nu-mi place ignoranţa şi vorbitul pe la spate“, îşi prezintă profesorul Poclid adversităţile.