PORTRET/ Ştefan Ţarcă - Negociatorul muncitorilor
0
Ştefan Ţarcă a devenit lider de sindicat după Revoluţie şi, fiindcă s-a remarcat ca o persoană comunicativă, a devenit şeful CNSRL Frăţia la nivel de judeţ.
Cariera de sindicalist a lui Ştefan Ţarcă a început după Revoluţie, când muncitorii din fabrica Electrocontact l-au desemnat să le reprezinte drepturile. Colegii de serviciu l-au propus pentru şefia sindicatului secţiei fiindcă botoşăneanul era o fire comunicativă.
„Le dădeam mereu sfaturi atunci când aveau probleme. Prima dată am fost lider de sindicat în secţia mea, unde lucrau 1.700 de muncitori. Acum nu mai există fabrică cu atâţia muncitori. De aceea erau sindicatele puternice la acea vreme“, îşi aminteşte botoşăneanul.
A adunat mii de oameni
În anii ‘90, când sindicatele erau o forţă, Ştefan Ţarcă reprezenta 15.000 de muncitori în calitate de lider pe judeţ a confederaţiei CNSRL Frăţia. În acea perioadă, grevele şi protestele se ţineau lanţ, iar sindicaliştii aveau un cuvânt greu de spus. „Cel mai mare protest sindical pe care l-am organizat a fost în 1995, când am adunat la Prefectură 4.500 de oameni. Atunci au ajuns la Botoşani un ministru şi trei secretari de stat la negocieri. Începuseră să apară falimentele din industrie şi cinci fabrici din Botoşani aveau nevoie urgentă de ajutor. În urma negocierilor, am obţinut 17 miliarde de lei“, spune Ştefan Ţarcă.
„S-a făcut o listă cu unităţile cu probleme şi o parte din ele au fost salvate. Ideea era să nu ne pierdem locurile de muncă, însă banii primiţi nu au fost administraţi cum trebuie şi câteva fabrici au dat faliment“, povesteşte Ştefan Ţarcă. Cu banii primiţi de la stat a fost salvată fosta fabrică Melana, care funcţionează şi acum.
Adeptul negocierilor
În ultimii ani, puterea sindicatelor a scăzut proporţional cu numărul de muncitori din industrie. În Botoşani, CNSRL Frăţia mai are în evidenţă cel mult 9.000 de membri, majoritatea din rândul funcţionarilor publici. Şi grevele şi-au pierdut din impact, spune sidicalistul, fiindcă oamenii s-au resemnat.
„Acum nu mai are cine să iasă la mitinguri. Oamenilor le este frică să nu fie daţi afară. Sindicatele sunt invitate să participe la Comisiile de Dialog Social şi să-şi expună problemele o dată pe lună. Aceste întâlniri sunt din păcate fără rost pentru că autorităţile nu răspund problemelor“, este de părere liderul de sindicat.
Cele mai bune sindicate sunt cele care ştiu să-şi ceară drepturile, fără să facă grevă, consideră Ştefan Ţarcă. În 20 de ani de experienţă a învăţat că sindicalistul modern nu trebuie să provoace greve şi să oprească producţia pentru a-şi câştiga drepturile. „Ce rost are să fac o grevă, cînd poţi să dai în judecată patronatul şi să-ţi câştigi drepturile în instanţă“, adaugă Ştefan Ţarcă.
Profil
Născut. 5 decembrie
1970, Botoşani.
Studii. Şcoala de
maiştri din Botoşani.
Familie. Căsătorit,
are 3 copii.
Întrebări şi răspunsuri
De ce aţi acceptat să fiţi sindicalist?
Lucram la Electrocontact într-o secţie de 1700 de oameni şi după Revoluţie am fost ales lider de sindicat pe secţie. Comunicam bine cu oamenii şi aveau încredere în mine. În acele vremuri oamenii îşi căutau lideri de încredere.
Mai există şi acum luptă sindicală?
Este foarte mult de comentat pe acest subiect. Există o luptă sindicală vizibilă, pe care o vede toată lumea prin formele de protest de la nivel naţional. Această ultimă formă este cea mai importantă pentru că include negocierile între sindicat şi patronat. Trebuie să fii foarte bine pregătit şi să ştii legislaţia muncii.
Ce-i place
Îmi place corectitudinea şi cinstea. De asta am ales să fiu sindicalist. În ultima vreme am constatat că tot mai mulţi oameni nu vor să fie drepţi şi asta mă dezamăgeşte mult.
Ce nu-i place
Nu-mi place şmecheria dâmboviţeană, care a devenit un fel de molimă. Când ajung în funcţii, toţi uită de unde au plecat şi se apucă de furat, ca tot ei după aceea să dea lecţii de morală.
Se încarcă comentariile...
