Murătura ucigaşă

Trei oameni au murit la Botoşani la diferenţă de câteva minute după ce au intrat într-un beci neaerisit, în care se aflau murături.

Comunitatea din Orăşeni Deal, un sat aflat la 20 de kilometri distanţă de municipiul Botoşani, s-a îngrozit duminică seară, la auzul veştii că trei oameni au murit în localitate intoxicaţi, în timp ce se aflau la grătar. Decesele sunt greu de explicat încă, chiar după ce echipe complexe de specialişti, de la Poliţie, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, Protecţia Mediului, Direcţia de Sănătate Publică sau Medicina Muncii, au fost acolo şi au luat probe.

Cronica tragediei bizare începe în după-amiaza zilei de duminică, 3 iunie. Eduard Gasler (38 de ani), un întreprinzător din localitate, proprietar al unei ferme de pui, şi-a chemat prietenii la grătar. Omul avea casă lângă hala în care creştea puii. La un moment dat, a plecat în beci să aducă nişte murături. Nu s-a mai întors. Îngrijorată, prietena lui, Alina Bejinaru, o tânără de 33 de ani din Suceava, a plecat după el. N-a mai ieşit nici ea. Criminaliştii au găsit-o prăbuşită peste omul alături de care creştea doi copii.

Un invitat la grătar, Alexandru Racu, profesor din Bucureşti, a plecat, la rândul lui, să vadă care-i problema. A intrat în încăperea subterană şi a căzut răpus şi el de gazul ucigaş. Toţi trei au murit. A patra victimă a scăpat cu viaţă la limită. Este vorba despre soţia profesorului bucureştean, care a început să ţipe la vederea priveliştii. A fost trasă din gura beciului de un alt invitat la grătar şi transportată la spital, ulterior, pentru îngrijiri.

Ipoteze neconfirmate

Specialiştii din cadrul Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă din Botoşani şi Suceava au folosit aparate de detectat gaze pentru a descoperi ce vapori toxici au cauzat moartea celor trei oameni. Una dintre ipoteze, neconfirmată deocamdată, a fost lansată de unul dintre poliţiştii mobilizaţi la Orăşeni Deal pentru a ancheta cazul.

„În principiu, este vorba despre o asfixie involuntară. Acum să vedem: lipsa de oxigen sau amoniacul rezultat ca urmare a dejecţiilor păsărilor. Nu ştim concret, o să se analizeze probe", a spus comisarul Cătălin Corneanu, adjunctul şefului Poliţiei Municipale Botoşani. Anchetatorii iau în considerare pista conform căreia găinaţul păsărilor crescute într-un spaţiu situat deasupra beciului a ajuns prin infiltraţie în beci şi, printr-o reacţie chimică necunoscută încă, a cauzat apariţia unui gaz toxic, monoxid de carbon sau amoniac.

Ipoteza nu este însă agreată de apropiaţii patronului decedat. „Eu am 25 de ani de Avicola. Dacă nici eu n-am mai stat în miros şi în altele, atunci nu ştiu cine. Acolo este altceva. Era deschis tot şi uşa mare de la beci, şi geamuri, şi tot", a spus Mădălina Iftimie, rudă cu Eduard Gaşler.

Spaţiu mic şi înghesuit

A doua variantă luată în calcul de anchetori este aceea că gazul toxic a apărut din cauza murăturilor expuse temperaturilor mari din exterior. De altfel, beciul se află într-o cameră cu dimensiunile de patru metri pe trei, dar cu o înălţime mică, motiv pentru care este posibil să nu fi fost protejat termic suficient de bine. În plus, intrarea în beci era amenajată sub forma unui oblon, iar ieşirea la suprafaţă este dificilă.

Dumitru Viţel, primarul comunei Curteşti, în alcătuirea căreia intră satul Orăşeni Deal, este de părere că murăturile reprezintă cauza tragediei. Edilul este convins că mulţi alţi consăteni sunt în pericol din cauza faptului că nu conştientizează pericolul la care se expun când nu se îngrijesc ca spaţiile de acest fel să fie bine aerisite. „Îl cunoşteam pe Eduard. Era un om bun. Ştiu că aveau în beci murături multe şi mă gândesc că au fermentat de la căldurile astea. Mulţi săteni au aşa. Unii dintre ei mai aerisesc, mai lasă capacul deschis. Am avut cazuri de intoxicaţie de la tulburel, au leşinat câţiva, dar au fost scoşi la timp", a detaliat primarul Dumitru Viţel.

"Ştiu că aveau în beci murături multe şi mă gândesc că au fermentat de la căldurile astea.''
Dumitru Viţel primar

Cum ne ferim de monoxidul de carbon

Specialiştii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă atrag atenţia că spaţiile închise în care se depozitează alimente sau sunt folosite pentru producerea vinului se pot transforma în capcane ale morţii. De cele mai multe ori, gazele rezultate din fermentaţie, precum monoxidul de carbon, nu au culoare, gust sau miros. Pătrund în sânge aproape instantaneu şi înlocuiesc oxigenul. Din acest motiv, funcţionarea organelor interne este periclitată.

De foarte multe ori, persoanele intoxicate nu îşi dau seama decât foarte târziu de ceea ce li se întâmplă. În funcţie de cantitatea de monoxid care ajunge în sânge, persoanele afectate pot acuza dureri de cap sau de stomac şi febră, simptome care pot fi confundate uşor cu cele ale gripei sau oboselii. Cel mai uşor mijloc de prevenire a intoxicaţiilor este ca spaţiile în care se depozitează alimente sau substanţe care ar putea fermenta uşor să fie aerisite zilnic.