Botoşani: Maria Baciu: „Joaca era o negare a comunismului“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Botoşani: Maria Baciu: „Joaca era o negare a comunismului“
Botoşani: Maria Baciu: „Joaca era o negare a comunismului“

Toată viaţa ei s-a desfăşurat în jurul celor mici, iar cărţile pe care le-a scris au fost dedicate tuturor copiilor, indiferent de vârstă. 

Universul Mariei Baciu este plin de copii, prin ei vede lumea din jur şi tot ei reprezintă sursa de inspiraţie pentru poezie. Născută în satul Cerneşti, din comuna Todireni, primii ani din viaţă şi i-a petrecut în mijlocul naturii, înconjurată de prieteni şi de poeziile recitate de mama ei. 

Această deprindere a căpătat-o şi ea, iar prima poezie pe care a scris-o, „În joacă“, a fost dedicată unui băiat din satul natal, pentru că el nu vroia să participe la aventurile celor de seama lui.

A luat Marele Premiu al Uniunii Scriitorilor
„Eu privesc din punct de vedere copilăresc toate lucrurile din jurul meu“, mărturiseşte Maria Baciu. Se aseamănă cu Ion Creangă, iar cărţile ei au o viziune feerică asupra primilor ani din viaţă şi asupra satului românesc. Constrânsă de sistemul comunist, ea a renunţat să-şi publice poeziile în revista şcolii, asta până când profesorul de limba română, Lucian Valer, i-a descoperit talentul şi i-a trimis poeziile la concursul „Porni Luceafărul“. Recunoaşterea a venit prin Marele Premiu pentru Poezie oferit de Uniunea Scriitorilor din România, în anul 1983.

„Toate poeziile pe care le-am scris le-am creat în ritmul deprins în copilărie. Am adus copilăria în mine“, mai povesteşte Maria Baciu. Dintotdeauna, cei mici au reprezentant sursa de inspiraţie şi chiar scopul ei în viaţă. A devenit cadru didactic pentru a le sta aproape şi pentru a-i ghida. „Trebuie să ai suflet ca să predai“, adaugă botoşăneanca. Se plânge că cei mici nu mai sunt înţeleşi de profesori, iar educaţia nu mai este făcută în interesul lor.

Domnul Trandafir, la feminin
A scris şi piese de teatru dedicate tot celor mici, care au fost puse în scenă la Teatrul „Vasilache“, dar şi în oraşe din Republica Moldova. De asemenea, a colaborat şi la apariţia cărţii pentru uz didactic, „Scenarii şi poveşti pentru grădiniţă şi clsele I- IV“.

Profesoara de limbă şi literatură română la Liceul Pedagogic „Nicolae Iorga“ nu-şi doreşte decât ca învăţământul să se schimbe în bine deoarece „copilul este cea mai exploatată persoană din România“.

Profil

Născută. 4 martie 1942, satul Cerneşti, comuna
Todireni, Botoşani.
Studii. Facultatea de Filologie a Universităţii
„Alexandru Ioan Cuza“, Iaşi,
promoţia 1966.
Familie. Necăsătorită.

Întrebări şi răspunsuri

Îl mai găsim prin şcoli pe domnul Trandafir?
În aceste condiţii, din ce în ce mai rar. Doar printre cadrele didactice mai vechi, care au îmbrăţişat această meserie din pasiune.
Ce rol au în viaţa dumneavoastră copiii?
Ei sunt ca soarele, întreţin viaţa şi natura. Au o prospeţime pe care, dacă nu ştii să o iei de la ei, eşti un om bătrân.
E o diferenţă între copilăria dumneavoastră şi cea scrisă de Creangă?
Deşi eram copii, noi ne feream de greutăţile din societate prin joacă. Era o negare a comunismului.

Ce-i place

„Îmi plac viaţa, lumina, oamenii şi copiii care nu sunt vinovaţi cu nimic“.

Ce nu-i place

„Nu-mi place lipsa de iubire a oamenilor, lipsa de comunicare şi ura care stăpâneşte societatea“.

Botoşani



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite