Lipsa psihologilor din şcoli se reflectă în notele din catalog

Mulţi elevi îşi ascund frustrările specfice vârstei. Copiilor le este frică să ceară sfatul specialiştilor din şcoli

În şcolile din judeţul Botoşani sunt angajaţi doar 28 de terapeuţi pentru 78.000 de elevi. Peste 2.000 de elevi din judeţ şi-au programat anul trecut, din proprie iniţiativă, şedinţe la cabinetul consilierului de la şcoală.

Absenteismul şcolar, rezultatele slabe la învăţătură şi chiar tentativele de suicid sunt puse de conducerea Inspectoratului Şcolar Judeţean Botoşani pe seama crizei de terapeuţi care să trateze problemele psihice ale elevilor.

Cei 28 de psihologi şcolari angajaţi în tot judeţul sunt nevoiţi să aibă în grijă zeci de mii de elevi. Norma prevăzută legal este departe de a fi respectată la Botoşani. La nivel naţional, judeţul se clasează undeva în coada listei în ceea ce priveşte numărul de psihologi din şcoli.

„Noi ar trebui să avem aproape 100 de psihologi la cei 78.000 de elevi, însă nu avem nici 30. Sperăm ca anul acesta să reuşim să mai obţinem măcar vreo 20 de posturi“, a declarat Ada Macovei, inspector şcolar general în cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean (IŞJ) Botoşani.

Mii de elevi consiliaţi în ultimele luni

Conducerea IŞJ a făcut apel inclusiv la Consiliul Judeţean pentru a rezolva această problemă. Numai în primul semestru al anului şcolar 2009-2010, nu mai puţin de 10.000 de elevi au fost consiliaţi psihologic în cadrul programelor de grup. Alţi 2.000 de şcolari au simţit nevoia unei consilieri şi au mers personal la cabinetul psihologului.

Cele mai frecvente probleme ale adolescenţilor sunt legate de tulburări de comportament, socio-emoţionale şi, nu în ultimul rând, dificultăţi de învăţare.
Pentru că nu fac faţă numărului mare de elevi, psihologii şcolari răspund doar de norma prevăzută de lege, iar ceilalţi şcolari sunt consiliaţi numai la cerere. „Fiecare cabinet şcolar din cele 28 pe care le avem asigură servicii pentru circa 1.000 de elevi. Restul până la 80.000 de elevi rămân doar la solicitare consiliaţi. Ei asigură serviciul în şcolile lor şi nu o pot face şi în cele unde nu sunt cabinete. Lucrează în limita normei didactice. E relativ dificil să-i solicităm în timpul liber“, a spus psihologul Liliana Tincu, director al Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Botoşani.  

Elevii spun că ei ar putea discuta mult mai uşor cu un psiholog, dacă ar fi chemaţi la consiliere. Şcolarii spun că orice persoană are nevoie la un moment dat de consiliere specializată, iar o discuţie cu o persoană străină, care respectă acea politică a confidenţialităţii, îi determină să se destăinuie mai uşor.

„Un copil se destăinuie mult mai uşor atunci când este întrebat despre probleme sale. Psihologul este cel care ar trebui să-şi facă timp şi nu invers pentru că apare inevitabil acea jenă. Unora li se pare jenant să meargă să-l tragă de mânecă pe psiholog şi să-i spună: «pot vorbi puţin cu dumneavoastră?», a explicat Dani Bejinariu, o elevă de 13 ani din Dorohoi.