Gara din Botoşani, lăsată şi fără trenuri

Şefii CFR au decis să înjumătăţească, de săptămâna viitoare, numărul garniturilor care vin sau pleacă din oraş. Clădirea gării este nefuncţională de şase ani din cauza fondurilor pentru reabilitare alocate cu ţârâita. 

Folosit înainte de 1989 de majoritatea botoşănenilor ca principalul mijloc de transport pe distanţe lungi, trenul a devenit astăzi o opţiune de mâna a treia.

Şefii CFR nu găsesc nicio soluţie de rentabilizare a transportului cu trenul. Din acest motiv au hotărât ca, începând de săptămâna viitoare, să reducă cu 50% numărul trenurilor care ajung sau pleacă din Botoşani. Practic, autorităţile feroviare au decis să renunţe la 18 dintre cele 22 de trenuri ce fac în prezent legătura între Botoşani şi Suceava, Bucureşti, Vereşti, Mangalia şi Timişoara.

„Nu mai merg cu trenul de ani buni. Este prea scump. Condiţiile din tren sunt mult inferioare mijloacelor de transport de pe şosele“, a declarat botoşăneanul Ovidiu Gherase.

Transportul feroviar poate fi şi rentabil

Singurii călători care mai folosesc căile ferate sunt navetiştii. Aceştia preferă cursele private Regiotrans, care asigură transportul pe rutele Botoşani-Dorohoi şi Dorohoi-Leţcani. În timp ce compania CFR Călători renunţă la unele curse, firma privată din Braşov îşi va dubla activitatea. Începând cu 13 decembrie, aceasta va efectua zece curse între Botoşani şi Dorohoi şi 12 între Dorohoi şi Leţcani. Şefii societăţii Regiotrans au planuri mari de viitor, motiv pentru care au preluat şi Gara Dorohoi.

Botoşaniul, capăt de linie

Reabilitarea Gării Botoşani a început încă din 2003, dar până acum nu a fost finalizată nici măcar clădirea. În fiecare an, Regionala CFR Iaşi este somată să amenajeze măcar sala de aşteptare pentru călători, însă operaţiunea este mereu amânată.

„Noi suntem capăt de linie. Până ce ajunge la Botoşani , trenul cu bani este golit pe traseu. Eu nici nu mă mai gândesc de ani buni să merg cu trenul din cauza condiţiilor infecte pe care le găsesc în gară şi în vagoane“, a declarat Ion Paraschiv.

Casieria şi casa de bilete funcţionează în continuare în locuri improvizate. Călătorii sunt nevoiţi să aştepte plecarea şi sosirea trenurilor pe peronul gării, indiferent de vremea de afară, pentru că oficialii feroviari nu au luat în calcul nici măcar construirea unei săli de aşteptare provizorii.

Subvenţii la bilet
Ministerul Transporturilor alocă lunar sumele compensatorii pentru Regiotrans, ca diferenţă între tarifele stabilite cu avizul autorităţilor publice competente şi costurile reale de transport, la care se adaugă o cotă de profit cuprinsă între 3% şi 5%
din costul respectiv.