Exclusiv! Resursele secrete ale judeţului Botoşani

Subsolul judeţului ascunde zăcăminte de gips, nisip cuarţos,  bentonită şi ape medicinale. Aceste importante resurse naturale sunt neexploatate şi au fost ţinute până acum la mare  secret de către autorităţi.

Pe cât de sărac pare, judeţul Botoşani ascunde comori de care până acum puţini au ştiut de ele. Un document desecretizat privind o strategie de cercetare şi evaluare a resurselor naturale întocmită în anii 80 de regimul comunist a scos la iveală că în subsolul judeţului există cele mai importante zăcăminte de gips, nisip cuarţos,  bentonită şi ape minerale medicinale din ţară şi unele chiar din Europa.

Informaţiile erau clasificate ca secret de serviciu şi  au ajuns şi în atenţia Preşedinţiei în urmă cu doi ani ( 21 august 2009), când prefectul judeţului l-a informat personal pe preşedintele Traian Băsescu despre aceste zăcăminte. "Vorbind despre resurse, judeţul are importante rezerve neexploatate de gips - care nu este radioactiv - nisip cuarţos şi bentonită. Exploatarea acestor resurse presupune însă infrastructură de transporturi şi alimentare cu gaz metan. Şi iar avem nevoie de sprijin de la Guvern pentru că altfel nimeni nu investeşte în acest domeniu Soluţii de dezvoltare există, însă dezavantajul poziţiei geografice şi a infrastructurii slab dezvoltate trebuie combătut cu investiţii. Şi dacă o soluţie de combatere a crizei este de a face investiţii publice, o parte din aceste investiţii trebuie să se regăsească şi în judeţul Botoşani", se arată în documentul citat.  Până acum nu s-a găsit absolut nimeni să exploateze aceste resurse şi să le valorifice. Aceste zăcăminte au fost descoperite după zeci de ani de cercetări geologice făcute în zona de nord a judeţului.

Ceauşescu dorea o  investiţie de  80 de milioane de dolari

În localitatea Ivăncăuţi, cumuna Păltiniş,  a fost descoperit cel mai mare zăcământ de gips din România şi al patrulea ca importanţă din Europa. Studiile au arătat că zăcământul este de o puritate nemaintîlnită, fiind singurul gips descoperit în România care nu este radioactiv, proprietate extrem de rară. Chiar şi exploatat intensiv zăcamântul ar ajunge pentru necesarul României pe o sută de ani.. Nicolae Ceauşescu a fost convins de cercetătorii geologi să investească 80 de milioane de dolari într-o industrie de exploatare şi prelucrare a zăcământului de gips de la Ivăncăuţi. Pe 1 decembrie 1989, a fost semnat şi un decret prezindeţial în acest sens, urmând ca din 1990 să înceapă construirea unor combinate mari în nordul judeţului. Trebuia să se facă o cale ferată spre Darabani şi apoi Săveni, urma să se deschidă o exploatare mineră de suprafaţă, o fabrică de ardere a gipsului şi un combinat de prefabricate din gips, de panouri şi grizi elastice, rezistente la cutremure mari. Se vorbea chiar de fabricarea unor  anumite plăci de prefabricate pentru izolarea reactoarelor de la Cernavodă.  După 1990 proiectul a  fost abandonat.

Mai multe amănunte puteţi afla din publicaţiile Adevărul şi Adevărul de Seară de mâine