Botoşani: Copiii îşi caută alinarea la psiholog

Botoşani: Copiii îşi caută alinarea la psiholog

O fetiţă a venit singură la consultaţie, după moartea tatălui

Specialiştii spun că nici 10% din minorii care au nevoie de consiliere nu au parte de tratamentul necesar. Fără sfatul psihologului, cei mici riscă să fie afectaţi toată viaţa.

Numărul minorilor din Botoşani ai căror părinţi ajung să apeleze la psihologii de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) este îngrijorător de mic. Specialiştii susţin că situaţia este cauzată de prejudecăţile adulţilor care consideră că doar persoanele cu probleme grave trebuie să meargă la un consult. În plus, mulţi părinţi confundă psihologul cu psihiatrul.

„De la începutul anului am avut 52 de cereri din partea părinţilor, iar dintre acestea s-a făcut consiliere cu 19 copii, restul fiind trataţi împreună cu părinţii. Cei care apelează la psiholog vin doar atunci când văd că nu mai pot face faţă“, a declarat Cecilia Spătaru, director adjunct la DGASPC Botoşani.

Copiii nu au prejudecăţi

Partea bună este că totuşi tânăra generaţie nu este la fel de reticentă şi că minorii sunt dispuşi să apeleze din proprie iniţiativă la consiliere de specialitate. Un caz aparte a ajuns în atenţia DGASPC în urmă cu câteva săptămâni. Adriana, o fată de doar 10 ani, a cerut să fie consiliată de un psiholog, după ce tatăl ei s-a spânzurat în urmă cu două luni.

„Cazul se afla în atenţia noastră dinaintea producerii tragediei. Fata avea parte de consiliere din cauza abuzului emoţional suferit din cauza conflictelor intrafamiliale majore, a violenţei domestice. Certurile degenerau în violenţă fizică, tatăl abuzând-o pe mamă pe fondul consumului de alcool, iar copila simţea intens conflictele pe care le trăia. Începuse să-i cadă părul. După tragedie, copila a aflat ce s-a întâmplat şi a cerut bunicilor să fie dusă la psiholog.”, a spus Anca Larionesei, psiholog la Complexul de Servicii Comunitare din cadrul DGASPC.

Deşi Adriana merge în fiecare duminică la mormântul lui, când îi sună telefonul micuţa speră să fie tatăl ei, despre care spune că este plecat la muncă în străinătate pentru a fi ca ceilalţi copii.

„Îl desenează ca o persoană vie. În desenele ei, tatăl, încă face parte din familie“, a completat Anca Larionesei. O altă latură a problemei o prezintă numărul insuficient de psihologi din şcoli. Deşi fiecare unitate de învăţământ ar trebui să aibă cel puţin un psiholog, în judeţ sunt angajaţi mai puţin de 20 de specialişti.

„Un psiholog ar trebui să aibă câteva zeci de persoane în atenţie, pe când la şcoli aceştia au sute de elevi în grijă“, a declarat Felicia Mihai, şef serviciu în cadrul Complexului de Servicii Comunitare destinate Protecţiei Copilului Botoşani.