Botoşani: Etniile Botoşaniului, sub semnul întrebării

Botoşani: Etniile Botoşaniului, sub semnul întrebării

Comunităţile din oraş se luptă să supravieţuiască

Mai citiţi:

Rromii din Botoşani, în căutarea identităţii

Lipovenii din Botoşani reînvie tradiţiile ruseşti

Armenii au ajuns târgoveţii Botoşaniului de altădată

Evreii îşi reconstruiesc viitorul în Botoşani

Salvaţi etniile Botoşaniului!

Pentru a le reaminti botoşănenilor de trecut, evreii, lipovenii sau armenii organizează expoziţii şi spectacole la Muzeul Judeţean şi Biblioteca „Mihai Eminescu“. 

Târgul Botoşaniului de altădată s-a dezvoltat în bună măsură cu ajutorul străinilor care au venit în oraş să-şi construiască o nouă viaţă. Campania „Salvaţi minorităţile“, iniţiată de „Adevărul de Seară“,  le-a reamintit botoşănenilor de cei care „au făcut dintr-o aşezare, târg“, după cum spunea istoricul Nicolae Iorga.

Comunităţile care au fost altădată promotoare ale economiei şi culturii locale se mai găsesc acum în toată splendoarea doar în cărţile de istorie sau în clădirile pe care le-au lăsat în urmă.

Minorităţile au dat oameni de valoare

Centrul istoric, Teatrul de păpuşi, Şcoala nr. 4 sau Casa Tomac Cantemir sunt doar câteva exemple de capodopere arhitecturale ridicate de minorităţi. Dacă unele clădiri încă mai rezistă, nepăsarea autorităţilor sau lipsa banilor duc la dispariţia altora.

Unul dintre monumentele în pericol este biserica „Adormirea Maicii Domnului“, lăcaş de cult al armenilor, vechi de peste şapte secole. Istoricii menţionează şi personalităţi precum evreii Alexandru Graur şi Uri Benador sau baronul armean Nicolae Kapri, care au contribuit prin acţiunile lor la dezvoltarea culturală a urbei.

Proiectul festivalului etniilor, abandonat

„Pavel Iacovloff era patronul unei cunoscute fabrici de lumânări, Ioan Iacovloff a fost chiar primar de Botoşani şi conducător de ziar“, mai enumeră câteva personalităţi lipoveneşti istoricul Ionel Bejenaru. Reprezentanţii acestor comunităţi mai organizează activităţi cu ajutorul muzeului sau al Bibliotecii „Mihai Eminescu“, în speranţa că nu vor fi daţi uitării. „Şi acum există un interes de a crea un cadru şi de a pune în valoare «străinii». A existat cu ceva ani în urmă un festival al etniilor“, explică Elena-Dana Petrariu, şeful Direcţiei Judeţene pentru Cultură.

În fiecare an se organizează «Zilele Holoca-ustului» şi atunci se încearcă apropierea etniilor de cultura evreilor., Dana Petrariu, Director Direcţia judeţeană pentru cultură.