Botoşani: Armenii au ajuns târgoveţii Botoşaniului de altădată

Botoşani: Armenii au ajuns târgoveţii Botoşaniului de altădată

Ei au reuşit să ocupe şi funcţii importante în administraţie

Cei mai mulţi armeni îi găseşti pe strada care le poartă numele. Tot aici se află şi Biserica „Adormirea Maicii Domnului", care datează din anul 1350.

Armenii se numără printre primii străini care au poposit în micul târg al Botoşanilor. Veniţi tocmai din regatul Armeniei Mari, din Asia Mică, aceştia s-au preocupat mai ales cu negoţul. S-au stabilit aici şi în câţiva ani au reuşit să se facă afirmaţi la curţile domneşti şi în economia locală.

„Nicolae Iorga spunea că armenii au făcut din aşezare târg", povesteşte despre trecutul comunităţii ei Viorica Popa, preşedintele parohiei Bisericii Armene din Botoşani.

Istoricul Ionel Bejenaru consemnează puternicul rol pe care l-au jucat armenii în administraţia locală. Dincolo de faptul că nu s-au întâlnit conflicte între comunităţile oraşului, fapt ce a permis dezvoltarea lor, ei au reuşit să ocupe importante roluri de conducere, printre care şi cel de primar.

Armeanul, fire credincioasă

„Erau principalul factor economic. Unii aveau în exploatare moşii, velniţe de spirt. Erau crescători de animale de rasă, stăpâni de herghelii", explică Ionel Bejenaru. Bogăţiile lor se văd cel mai bine prin clădirile considerate acum monumente de patrimoniu.

Mai mult, Viorica Popa spune că primul lucru pe care îl fac armenii când ajung într-un loc este să-şi construiască o biserică. „Dacă un francez nu merge la biserică, rămâne francez, dacă un neamţ nu merge la biserică, rămâne neamţ, dar dacă un armean nu merge la biserică, rămâne pierdut", mai spune preşedintele parohiei Bisericii Armene.

La doar una dintre cele două biserici se mai ţin acum slujbe. Este vorba despre „Adormirea Maicii Domnului", a cărei construcţie originală datează tocmai din 1350, iar acum trece printr-un proces de reabilitare.

Comunitatea mai are
85 de membri

Cimitirul de pe strada Eternitatea este plin cu adevărate momumente funerare. Construite din marmură albă sau neagră, aduse din Italia, Croaţia sau Austria, acestea atrag şi acum privirile trecătorilor prin măiestria cu care au fost create.

Numărul celor din comunitate se ridică astăzi la 85, însă cel mai mare număr a fost atins în jurul anului 1884, când erau peste 2.000 de armeni la Botoşani. Treptat, unii s-au mutat în oraşele mai mari sau au plecat în străinătate.

Tradiţii ale comunităţii

Persoana decedată era scoasă din biserică pe altă uşă decât pe cea pe care a intrat. Ziua de luni era dedicată pomenirii morţilor, moment în care mormintele de la cimitir erau sfinţite. La naşterea unui copil erau chemate moaşele, care îl descântau pentru a fi protejat.