Botoşani: Portret / Ioan Onofrei: A spart barierele dintre elevi şi profi

De 14 ani, dascălul promovează tradiţia, spiritul şi familia deja închegată la cel mai vechi liceu din Botoşani, Colegiul Naţional „A. T. Laurian“.

Liceu de elită, cu o tradiţie de 150 de ani, Colegiul Naţional „A. T. Laurian“ din Botoşani a avut mereu profesori aleşi pe sprânceană. Unul dintre ei este Ioan Onofrei, fost elev al aceluiaşi liceu, între anii 1978-1982.

Visul său de a se întoarce în şcoala care l-a format ca om s-a împlinit la scurt timp după absolvirea Facultăţii de Istorie şi Filozofie, din cadrul Universităţii „A. I. Cuza“ din Iaşi. Stagiul şi l-a făcut la Şcoala Generală nr. 7, iar din 1996 a devenit titular la catedra de istorie a Colegiului Naţional.

Blog comun pentru elevi şi profesori

Mereu tânăr şi deschis spre nou, Ioan Onofrei a înţeles pe deplin spiritul acestui liceu de tradiţie. „Laurianul nu este un liceu, este o familie. Cine nu înţelege acest lucru nu rezistă printre noi“, a spus profesorul pentru care şcoala este a doua casă. Pentru a-i apropia pe elevi de profesori, Ioan Onofrei a pus bazele unui blog al liceului, unde membrii celor două categorii pot vorbi deschis ca într-o mare familie despre bucuriile, necazurile, speranţele şi neîmplinirile lor.

„Ne încurajăm reciproc, ne susţinem, ne înţelegem permanent. Am reuşit să rupem barierele false dintre pofesor şi elev. Uşa cancelariei este mereu deschisă pentru oricine, iar discuţiile sunt ca la un ceai, cu un bun amic. Acesta este Laurianul“, a precizat profesorul. La catedră el este un profesor extrem de activ, implicat în numeroase proiecte.

Mereu optimist, Onofrei este rând pe rând profesor de istorie, şeful comisiei diriginţilor, consilier educativ, membru al consiliului de administraţie al şcolii, coordonator de proiecte şi activităţi educative şcolare şi extraşcolare, profesor metodist şi membru al Consiliului Consultativ al profesorilor de istorie. De cinci ani, el a fost numit director adjunct şi lider sindical. „Nu am timp să mă plictisesc. Ca într-o casă,  sunt multe lucruri de făcut zi de zi la şcoală“, susţine profesorul.

A cutreierat Europa cu elevii săi

Ca să ţină pasul cu vremurile, Ioan Onofrei se perfecţionează mereu. Vorbeşte fluent patru limbi străine, a urmat zeci de cursuri de formare profesională şi a cutreierat Europa implementând proiecte de mediu, civice, sociale şi umanitare alături de elevii şi profesorii de la acest liceu.
„Ce pot face eu pentru Europa? Dar Europa pentru mine?“(2006), „Abilităţi de comunicare prin tehnica dezbaterilor“ ( 2005)  sau „Cultură şi civilizaţie franceză contemporană“ ( 2008) sunt doar câteva din cele  23 de proiecte realizate în ultimii ani.

____________________

profil
născut. 1 iulie 1964, Botoşani.
studii. Facultatea de Istorie şi Filozofie din cadrul Universităţii „A. I. Cuza“ din Iaşi. Masterand la Univ. „Spiru Haret“ din Braşov                                                        
familie. Este căsătorit, are un copil.

întrebări şi răspunsuri

Care sunt proiectele cele mai importante?
Pentru mine, toate proiectele au fost importante.Publicarea cărţilor „Istoria Liceului Laurian“ şi „Renaşterea pentru timp. Istoria Camerei de comerţ şi industrie din Botoşani“, la care sunt coordonator şi autor, sunt importante în cariera mea.

V-aţi remarcat şi-n publicistică. Se mai păstrează tradiţia Anuarelor?

Din 1998 sunt coordonatorul şi tehnoredactorul Anuarelor „A. T. Laurian“, apărute în condiţii grafice deosebite, reluând astfel o frumoasă tradiţie a perioadei interbelice, în încercarea de a lăsa generaţiilor viitoare repere exacte ale „Laurianului“ contemporan. În 1995 am pus bazele revistei liceului.

ce-i place
Lui Ioan Onofrei îi plac călătoriile şi oamenii care sunt deschişi spre nou. Îi place să se implice în proiecte ambiţioase şi să susţină tinerii cu idei interesante şi constructive. Pentru el, liceul la care predă de şapte ani este a doua familie de care cu greu se desparte la sfârşitul programului.

ce nu-i place
Nu-i place să stea degeaba. De asemenea, nu-i plac oamenii care nu sunt punctuali şi cei fără cuvânt.