Botoşani: Portret/ Steliana Băltuţă promovează lumea satului

În aproape trei decenii, a organizat peste 300 de expoziţii care au fost admirate anual de peste 4.500 de persoane din ţară şi din străinătate.

Dragostea pentru artă a deprins-o de la mama sa, învăţătoare la şcoala din satul natal. Steliana Băltuţă a plecat în clasa a V-a la Iaşi să studieze artele plastice la Liceul „ Octav Băncilă“, după care a urmat Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu“ din capitala Moldovei.

După absolvire a devenit profesor la şcoala din localitatea Coşula, unde a predat artele timp de opt ani. Visul său a fost însă acela de a deveni muzeograf. Aşa că s-a înscris la Facultatea de Arte Plastice Bucureşti, unde a avut ocazia să studieze artele, istoria, dar şi tradiţiile populare.

În 1983, după absolvire, a început să lucreze la Muzeul de Etnografie Botoşani. „Mi-a venit uşor de la început să conduc această secţie. Provin dintr-o familie de ţărani care m-au crescut în spiritul tradiţiilor populare şi al valorilor. Am descoperit că etnografia este un domeniu fascinant“, a mărturisit Steliana Băltuţă. Prima expoziţie a organizat-o în anul 1986 în localitatea Mihăileni şi s-a bucurat de un adevărat succes. Au urmat alte 300 de expoziţii de-a lungul celor 27 de ani de carieră, vizitate anual de peste 4.500 de persoane atât din ţară, cât şi din străinătate.

A recompus lumea satului

Pasiunea pentru arta şi tradiţiile populare au făcut-o pe Steliana Băltuţă să bată judeţul în lung şi în lat în căutarea obiectelor etnografice reprezentative care să recompună lumea satului botoşănean a secolului XIX.

Costume populare, ceramică, obiecte de uz casnic, unelte meşteşugăreşti, ouă decorate, accesorii pentru obiceiurile de iarnă, dar şi piese din portul popular pentru ritualul de nuntă au devenit rând pe rând obiecte de patrimoniu şi şi-au găsit locul în Muzeul de Etnografie. „Fiecare obiect are povestea sa. Este viu prin faptul că a fost martor la evenimente importante din viaţa unor oameni care au trăit acum două secole. O ie purtată în anul 1850 la o nuntă poate fi şi acum fascinantă“, a spus Steliana Băltuţă.

Duce portul popular   peste hotare

Oameni simpli de la ţară au intrat în istorie. Matei Aspazia din localitatea Băluşeni, Aurelia Racu din Ibăneşti, Aneta Atănăsoaie din localitatea Nicolae Bălcescu sau meşterul Grigore Cramariuc, un olar din Hudeşti, vor trăi peste ani, prin lucrurile lăsate muzeului. „Mulţi dintre cei care au donat piese importante nu mai sunt printre noi. Toţi şi-au pus speranţa că astfel vor contribui la păstrarea identităţii naţionale“, a mai spus etnograful.
Luna aceasta , Steliana Băltuţă va duce portul popular din zona Botoşani în capitala Marii Britanii. La Festivalul Tamisa muzeograful va explica obiceiurile şi tradiţiile populare româneşti.

întrebări şi răspunsuria

Ce conţine catalogul pe care tocmai l-aţi publicat?
„Ţesături-alesături“ este o lucrare în care prezint piese vechi de secol XIX lucrate de oameni simpli care sunt adevărate opere de artă. Sunt piese de lână care decorau pe vremuri casele ţărăneşti şi care au intrat acum în patrimoniu.
La ce eveniment veţi participa luna aceasta?
Vom reprezenta România la Festivalul Tamisa, organizat la Londra. 47 de piese vechi vor fi expuse în cadrul festivalului, un artist popular va face o demonstraţie de realizare a ţesăturilor, iar Fanfara de la Vorona va susţine un concert în capitala Marii Britanii.

ce-i place
Stelianei Băltuţă îi plac oamenii simpli de la sate, crescuţi în spiritul bunului-simţ şi al valorilor adevărate. Arta populară şi tradiţiile sunt pasiunile vieţii sale. Muzeografului îi place costumul popular, pe care îl poartă cu mândrie ori de câte ori are ocazia.

ce nu-i place
Îi displac lipsa de interes faţă de trecut, de care dau dovadă mulţi tineri, dar şi superficialitatea oamenilor. Steliana Băltuţă crede că nu există viitor fără a cunoaşte trecutul. Botoşăneanca nu suportă să stea locului şi să adoră să aibă în orice moment activitate.

profil
născută. 30 august 1952, localitatea Nicolae Bălcescu, judeţul Botoşani.
studii. A absolvit Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu“ Iaşi şi Institutul de Arte Plastice Bucureşti,Secţia Muzeologie.
familie. Este necăsătorită.