Botoşani: Două şosele, puncte negre pe harta accidentelor tragice
0
Locurile mortale sunt Vlădeni şi Brăieşti, de vină fiind asfaltul care nu asigură aderenţă minimă cauciucurilor maşinilor.
Într-o nedorită premieră, judeţul Botoşani a fost trecut pe harta naţională a zonelor în care au loc numeroase accidente mortale. Este vorba de drumul european E58, la ieşirea din localitatea Vlădeni, către Huţani şi drumul naţional DN29B, localitatea Brăieşti, unde se înregistrează mereu accidente soldate cu pierderi de vieţi omeneşti.
„Până în acest an noi nu am avut puncte negre. Am realizat şi acest obiectiv negativ. Punctul negru înseamnă un număr de zece decese pe o lungime de un kilometru într-o perioadă de cinci ani. Deja la Brăieşti avem un punct negru pe harta criminogenă şi vine puternic din spate şi zona Vlădeni-Huţani. Numai în acest an avem şase decedaţi“, a spus şeful Serviciului Poliţiei Rutiere, Dumitru Zmău.
50 de accidente mortale
Pe ambele porţiuni de drum, numărul celor care şi-au pierdut viaţa în ultimii trei ani a trecut de 50, însă măsurile de prevenire întârzie să apară. Serviciul Poliţiei Rutiere Botoşani are de mai bine de trei ani o analiză a suprafeţei de rulare din care reiese că mixtura asfaltică nu asigură minimum de aderenţă cerută de legislaţia în vigoare, însă constructorul care a intervenit ultima dată pe aceste segmente de drum nu a fost pus să refacă lucrarea.
„S-a lucrat pe o porţiune de drum din satul Huţani şi s-a demonstrat că un simplu covor de asfalt a redus la zero accidentele de circulaţie. În restul zonelor, pe timp de ploaie, nu stai în picioare. Nici oamenii nu respectă semnificaţia indicatoarelor“, a adăugat Dumitru Zmău.
Şoferii spun că şoseaua devine foarte periculoasă când plouă şi e de ajuns o simplă frână ca să se producă accidente. „Dacă ai frânat numai puţin, pierzi controlul asupra direcţiei. Când plouă, şoferii frânează din timp, dar noaptea nu se poate distinge dacă e ud sau îngheţat carosabilul. Până se asfaltează, ar trebui montate cocoaşe pentru reducerea vitezei“, a spus Mihai Piterman, inginer constructor. Pe cele două porţiuni de drum, clasificate ca puncte negre pe harta rutieră naţională, au fost montate doar indicatore pentru limitarea vitezei.
Un teanc de aprobări pentru un simplu indicator
„Noi suntem doar o anexă la alte regionale. Pentru un simplu indicator trebuie să cerem aprobări şi să facem hârtii, de se lungeşte până la un an. Noi ştim despre ce este vorba, dar nu depinde de noi, ci de priorităţile celor de la centru“, a fost explicaţia unui angajat al Secţiei Judeţene a Drumurilor Naţionale. Prin comparaţie, judeţul Suceava are şapte puncte negre, iar Clujul e trecut pe hartă cu 29 de zone mortale.