Botoşani: CAMPANIE: Rromii din Botoşani, în căutarea identităţii

Botoşani: CAMPANIE: Rromii din Botoşani, în căutarea identităţii

Cea mai mare comunitate din oraş numără 2.500 de suflete

Mai citiţi

Lipovenii din Botoşani reînvie tradiţiile ruseşti

Armenii au ajuns târgoveţii Botoşaniului de altădată

Evreii îşi reconstruiesc viitorul în Botoşani

Salvaţi etniile Botoşaniului!

Numeroşi rromi se dezic de originea lor şi refuză să fie numiţi ţigani. Argumentul este standard: „eu nu fac ce fac ceilalţi ţigani“. 

Liderii rromilor din Botoşani susţin că problema esenţială a comunităţii este lipsa de identitate, cauzată atât de prejudecăţile celor din jur, cât şi de sărăcie.

În plus, rromii botoşăneni nu reuşesc să se închege ca un grup unitar şi pentru că preferă dezbinarea. Astfel, majoritatea celor care ajung să se afirme pe plan social îşi reneagă originile, cu sintagme de genul: „eu nu fac ce fac ceilalţi ţigani“.
„Este un paradox“, concluzionează Semiramida Balan, consilier pe problemele rromilor din cadrul Prefecturii.

Discriminarea, piedică
în calea afirmării etniei

Conform informaţiilor deţinute de aceasta, comunitatea rromilor din municipiu, atestată documentar cu câteva sute de ani în urmă, numără în acest moment 2.500 de persoane. Cu totul, în tot judeţul ar vieţui în jur de 15.000 de ţigani.

Balan crede că discriminarea este una dintre piedicile cele mai serioase în calea afirmării multora dintre rromi. „Motivul principal pentru această discriminare o constituie istoria colectivă şi imaginea pe care oamenii deja şi-au format-o“, susţine consilierul pe problemele rromilor. Rromii din mediul rural sunt lipsiţi, în majoritatea lor, de o minimă educaţie şcolară, motiv pentru care şansele de a găsi o slujbă sunt minime.

Rromii din mediul rural trăiesc o robie modernă

Din această cauză, cei mai mulţi sunt nevoiţi să lucreze la negru. „Bătrânii de la ţară au terenuri cam de 6 -7 hectare, iar ei nu au forţă de muncă, atunci vin ţiganii şi lucrează. Ei spun că «dacă n-ar fi ţiganii, n-ar avea cine să ne lucreze pământurile»“, precizează Semiramida Balan.

Situaţia este asemănătoare şi în cazul ţiganilor care locuiesc în municipiul Botoşani. Acestora le este greu să se integreze în societate şi din cauza izolării faţă de restul comunităţilor. Mulţi dintre ei stau la periferia oraşului sau în casele din centrul vechi, în locuinţe sociale oferite de municipalitate.

Soluţii europene

Atât statul român, cât şi diverse ONG-uri desfăşoară în ultimii ani proiecte finanţate din fonduri europene pentru sprijinirea comunităţilor rrome care nu au acces la servicii sau utilităţi. În comuna Hilişeu-Horia, de exemplu, rromii vor avea parte, în curând, de servicii de asistenţă socială şi sanitară, consiliere psihologică şi de posibilitatea accesului la unele slujbe.