Viaţa mondenă a bogaţilor Bistriţei de la începutul secolului XX

Ieşirile la munte în weekend erau petrecerile favorite ale bistriţenilor în urmă cu o sută de ani

Tinerii bistriţeni de la începutul de secolului XX erau mult mai activi decât cei de astăzi, iar drumeţiile pe munte, ieşirile la cabanele de la Colibiţa sau Sângeorz Băi, dar şi terasele şi cazinourile din oraş erau moda vremii.

Complexul Muzeal Judeţean Bistriţa organizează în această perioadă o expoziţie cu fotografii făcute cu tinerii transilvăneni în timpul lor liber - „Vilegiatura în Transilvania la sfârşit de secol XIX şi început de sexol XX".

Colibiţa şi Sângeorz-Băi destinaţii de weekend

Sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX a însemnat pentru Bistriţa o dezvoltarte urbană de proporţii odată de oraşul a devenit centru de comitat. Tinerii bogaţi din oraş nu puteam să se lase mai prejos faţă de alte centre din Transilvania şi chiar România şi au început să aibă o activitate intensă. Istoricul Corneliu gaiu povesteşte despre faptul că isvoarele pe care le au la Muzeul Judeţean arată clar faptul că viaţa socială a bistriţenilor cu o situaţie financiară bună era una extrem de activă. „Ieşeau în oraş la terase, la promenade, aveau două cazinouri, patinoar iarna, scăldătoare amenajate pentru a face baie vara şi poligoane pentru tir. Pe lângă activităţile din oraş, mulţi dintre ei ieşeau la sfârşit de săptămână în afară, mergeau la Colibiţa, unde după ce s-au descoperit calităţile aerului au început să se construiască cabane, sau la Sângeorz-Băi care devenise la începutul secolului XX o ministaţiune extrem de frecventată. Anual veneau aici peste o mie de oameni, ceea ce e foarte mult pentru acea perioadă", povesteşte istoricul.

Potrivit acestuia, odată culese materialele pentru expoziţia deschisă astăzi s-a constatat că tinerii de acum o sută de ani erau pasionaţi de călătoriile pe munte şi drumeţii. „Avem imagini cu grupuri de tieri care făceau drumeţii pe munte, marcau trasee sau practicau diferite sporturi în aer liber, tenisul de câmp fiind printre cele mai în vogă", explică Gaiu.

Două cazinouri în Bistriţa

Viaţa modentă a Bistriţei nu a rămas nici ea în urmă şi istoria a păstrat câteva nume de personaje foarte controversate şi versate ale vremii. „Avem un personaj, Alfred Bredt, care era un dandy local care şi-a deschis la un moment dat un restaurant foarte în vogă pe actuala stradă Gheorghe Şincai şi care s-a păstrat până în anii '90. Nu doar saşi ci şi români cu o situaţie financiară bună luau parte la viaţa mondenă a oraşului. De fapt se creaseră nişte cercuri, intelectualii, cei cu profesii liberale şi aşa mai departe care se întâlneau, ieşeau în oraş la terase sau la plimbări", descrie Gaiu lumea bună a Bistriţei de la începutul secolului trecut.

Viaţa de noapte a tinerilor bogătaşi se învârtea de obicei în jurul celor două cazinouri, unul în clădirea actualei Case a Sindicatelor de la alexandru Odobescu şi cel de-al doilea amenajat în clădirea Centrului Cultural Municipal George Coşbuc. Iarna era amenajat un patinoar natural în zona actualei străzi a Crinilor, iar vara tinerii se răcoreau cu o baie în Canalul Morii, unde se află acum Prefectura sau la cascada de la centrala electrică. Acestea erau şi locaţiile unde tinerele bistriţence stăteau la plajă având cu ele nelipsita umbreluţă brodată.