Dorin Filip a servit patria de la 13 ani

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Colonelul în rezervă Dorin Filip a fost militar de profesie timp de 38 de ani. A ocupat mai multe funcţii în armată ajungând chiar să conducă o perioadă Unitatea Militară din Bistriţa, iar în prezent este liderul rezerviştilor bistriţeni în lupta cu Guvernul României.

Dorin Filip s-a născut în Bucureşti într-o familie simplă de muncitori şi a rămas orfan de tată încă de foarte mic. Atunci când avea 13 ani, mama sa a dorit să-l trimită la o şcoală profesională de la Arad, dar viaţa lui a luat o alt turnură datorită proprietarelor imobilului în care locuia.

Nu a avut bani pentru liceu

„Mama nu avea bani să mă poarte la liceu şi m-a înscris la o altă şcoală, dar proprietarele imobilului în care locuiam au insistat să fac altă şcoală. M-au ajutat să scot dosarul de acolo şi am dat la liceul militar de la Breaza unde am reuşit printre primii. Am făcut doi ani şcoala acolo, iar apoi când s-a desfiinţat liceul am fost printre puţinii selectaţi să continue această şcoală şi am fost trimis la Câmpulung Moldovenesc unde am trminat clasa a XI-a", povesteşte fostul ofiţer.

A urmat apoi Şcoala Superioară de ofiţer la Sibiu la arma infanterie. „A fost o întâmplare amuzantă, pentru că în dosarul meu scria că nu sunt apt fizic pentru infanterie, artilerie şi tancuri, dar am ajuns tocmai la infanterie", îşi aminteşte colonelul. Prima dată a fost ofiţer la Lugoj, acolo unde a fost comandant de pluton şi unde a mers la muncile câmpului. „La doar câteva zile după ce am ajuns acolo am plecat în Balta Brăilei la muncă. Nu a fost deloc uşor acolo, îmi amintesc că o săptămână am mâncat doar porumb fiert şi prăjit pentru că din cauza ploilor nu a venit nimeni să ne aducă mâncare pe insulă", rememorează pensionarul vremurile de altă dată.

Şef la Casa Armatei

În '68 a ajuns la Bistriţa, unde s-a şi căsătorit, iar trei ani mai târziu a intrat la Academia Militară din Bucureşti. Ascensiunea sa a fost totuşi una dificilă, mai ales din cauza familiei sale. „Fratele meu cel mai mic a făcut puşcărie pentru complot împotriva statului, iar acest lucru era consemnat în dosarul meu şi eram cercetat până la a patra spiţă", explică Filip. S-a întors într-un final la Bistriţa. În anii care au urmat  a fost secretar de partid şi deşi era căpitan avea cea de-a doua funcţie în Unitate, cea de locţiitor al comandantului.  Revoluţia din 1989 l-a prins şef de Casa Armatei în Bistriţa, iar în 1994 a fost numit locţiitor al şefului de stat major al Anexei. Din această funcţie s-a pensionat în 1996, cu gradul de colonel.

Pentru că nu a reuşit niciodată să lase în urmă armata, Filip a pus bazele anul trecut filialei judeţene a Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate. „La început am fost 12, iar acum am ajuns să fim 221 de membri. Am avut trei manifeste aici şi am participat la două la Bucureşti", descrie liderul sinficalistilor bistriţeni.

Ce aţi făcut în timpul Revoluţiei din 1989?

Îmi amintesc că pe 17 decembrie 1989 eram în vizită la nişte prieteni când a venit un soldat la ei şi a dat alarma. Am plecat urgent acasă şi în câteva minute mi-a venit şi mie. Am mers la Casa Armatei şi am rămas acolo până pe 17 februarie. Mi-am făcut acolo Crăciunul, Revelionul, două luni nu am ieşit din birou. Eram pregătiţi de luptă. Auzisem că Ungaria a adus două divizii la graniţa noastră vestică, iar Rusia a adus Armata 14 la graniţa estică. Pe 22 decembrie a venit la mine şeful Casei de Cultură şi mi-a spus să pornesc televizorul. „Uită-te şi tu că e Europa Liberă pe televizor", mi-a zis. Nu am vrut să cred până nu am văzut chiar eu. Perioada care a urmat  stăteam şi mă uitam la televizor şi de acolo ştiam ce se întâmplă. Soţia îmi aducea mâncare şi până nu s-au liniştit lucrurile nu am părăsit clădirea.

Ce-i place?

Spune că este un pescar împătimit şi pasiunea pentru peşti nu este întrecută decât de cea pentru cărţile de istorie. „Am acasă o bibliotecă de peste 2700 de exemplare. Dintre acestea cred că peste 30% sunt cărţi de istori. Îmi plac de asemenea ştiinţele naturii, tehnica şi bineînşeles beletrictica", spune colonelul în rezervă.

Ce nu-i place?

Cel mai mult detestă minciuna de orice fel. „Minciuna politică în special mă îngreţoşează de-a dreptul", susţine fostul militar. De asemenea urăşte oamenii beţivi. „Am văzut militari car şi-au distrus viaţa din cauza băuturii. Pe mulţi am fost obligat să-i dau afară din armată. Erau oameni care puteau să ajungă să facă puşcărie din această cauză", explică Filip de ce nu îi place acest viciu.

PROFIL:

Născut: 24 noiembrie 1944

Studii: Academia Militară, arme intrumente şi tancuri Bucureşti 1971

Familie: Căsătorit, un fiu decedat

Bistriţa

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite