Ultimul împletitor de căpestre din judeţul Bistriţa-Năsăud

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Alexandru Caiser este unul dintre ultimii bistriţeni care realizează căpestre manual. Un meşteşug aproape pierdut din cauza industrialzării. Oamenii din mediul rural au rămas însă în mare parte fideli produselor făcute de meşter şi atunci când au nevoie de un căpăstru pentru cal şi îl întâlnesc pe bătrân în târg cumpără de la el.

Nea' Sandu cum îl cunosc oamenii a învăţat să împletească căpestre de la unchiul său din Năsăud şi îşi aminteşte de copilărie când umbla cu acesta prin târguri. „Atunci era doar noi care făceam aşa ceva, oamenii ne cunoşteau, veneau în târg special ca să cumpere de la noi câte un căpăstru atunci când le trebuia. Acum cine mai face căpestre nu ştie să împletească aşa cum se făceau pe vremuri. Leagă două aţe şi gata. Cu unchiul meu aveam atelier în Bistiţa pe strada Rodnei, făceam căpestre pentru tot judeţul. Am lucrat şi pentru herghelie şi pentru toţi caii Gostatului, numai noi lucram. Veneau şi dădeau comenzi la noi la atelier şi lucram în continuu", povesteşte bătrânul de 78 de ani. Acesta spune că munca la un căpăstru nu este deloc uşoară deşi aşa pare la prima vedere. „Intră 15 metri de funie într-un căpăstru făcut cum trebuie. Lâna trebuie toarsă şi răsucită într-un fel anume, e mult de muncă", explică bătrânul.

Acum împleteşte singur acasă în Bistriţa, iar duminica merge în târgurile din apropiere. „Merg la Budacu de Jos, la Jelna, la Viişoara şi câteodată şi la Năsăud. Dar îmi e mai greu că sunt bătrân. Mă duc mai mult doar ca să nu stau singur acasă că îmi e urât. Lucrez mai mult doar să-mi plătesc toate taxele pe care le am", povesteşte bărbatul care spune că banii pe care îi face din această îndeletnicire şi o pensie de 380 de lei sunt singurul său venit.

Oamenii care merg duminica în târg îl cunosc pe bărbat şi spun că are marfă bună. Pe lângă căpestre Nea' Sandu mai împleteşte şi bice. „Piele iau de pe la cei care fac hamuri şi îmi dau bucăţi pe care eu le împletesc. Mai fac un ban pe lângă căpestrele care se vând foarte slab, mai ales acum că e iarnă şi aomenii nu prea ies cu caii", spune băstrânul care vinde cu 10 lei un căpăstru simplu, împletit în şase fire şi cu trei lei un bici.  Proprietarii de cai sunt clienţii săi fideli, dar şi numărul acestora este tot mai mic. „Îl cunosc şi cumpăr de la el căpestre de mulţi ani. Mereu îl văd pe aici când vin în târg şi dacă am nevoie iau de la el", spune Ştefan Aurar din  Budacul de Jos.

Un meşteşug pe cale de dispariţie

Etnologii spun că meşteşugul împletirii căpestrelor este pe cale de dispariţie din cauză că a fost industrializat. „Acum sunt fabrici care fac căpestre şi fiind industrializat totul costurile scad. Din păcate acest lucru duce la dispariţia meşteşugului în sine, mai de mult oamenii aveau căpestre diferite pentru zile de sărbătoare şi pentru zilele în care mergeau cu animalele la muncă. Se atârnau şi ciucuri la acestea, iar bogăţia căpăstrului era şi un simbol al stării sociale a familiei care avea caii", explică etnologul Alexandru Uiuiu.

Bistriţa

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite