Biserica scroafei din Dipşa

Biserica din Dipşa este unul dintre cele mai frumoase monumente religioase din România rurală

Biserica din Dipşa, cunoscută şi „Biserica scroafei" datorită unei legende, a fost ridicată de saşi în urmă cu peste 500 de ani şi are nevoie de reabilitare. Legenda spune că o scroafă scurmând pământul a găsit o căldare cu galbeni din care s-a ridicat actualul locaş de cult. Scroafa este înfăţişată pe unul dintre contraforţii construcţiei, în dreapta sus, lângă intrare. Biserica este unul dintre cele mai reprezentati

Biserica din Dipşa, judeţul Bistriţa-Năsăud, este un monument istoric cunoscut sub denumirea „Biserica scroafei" datorită legendei care circulă despre ridicarea ei în urmă cu peste 500 de ani de către saşii care locuiau în zonă. Lăcaşul de cult făcea parte din şirul de biserici fortificate din judeţ alături de cele din Lechinţa, Dumitra, Tărpiu şi Jelna. "Prin proporţii, varietatea şi calitatea pieselor de pietrărie, Biserica din Dipşa este unul dintre cele mai reprezentative monumente gotice târzii din ţară", spune Corneliu Gaiu, cercetător la muzeul din Bistriţa.

Altarul lăcaşului are reproduceri după trei picturi celebre ale lui Leonardo da Vinci, „Noli me tangere", „Cina cea de taină", „Răstignirea".

Căldarea plină de galbeni

Legenda spune că saşii colonizaţi în zonă erau oameni gospodari şi ţineau multe animale. „Aveau turme de vite, cai, oi şi porci. Într-o zi, pe locul unde se află acum biserica păşteau porcii. O scroafă a scurmat pământul şi a dat peste o căldare plină de galbeni. Din acei bani, saşii au ridicat biserica", povesteşte Petre Floarea, un localnic de 62 de ani.

Învăluită în legendă este şi data la care s-a început construcţia. „Nimeni nu ştie când au pus piatra de temelie. Se cunoaşte doar anul când au terminat-o, 1489, iar aceasta datorită inscripţiei de pe peretele sudic al bisericii. Sub inscripţie, doi metri mai jos, este reprezentată, din piatră, scroafa", explică preotul din Dipşa, Liviu Tătaru.  

Deşi în perioada medievală, porcul era un simbol malefic, saşii nu au ţinut cont şi au reprezentat-o pe unul dintre pereţii exteriori ai bisericii.

Efort comparat cu ridicarea piramidelor egiptene

Istoricii de artă spun că Biserica din Dipşa este o construcţie mult prea impozantă pentru mediul rural. „Biserica e una dintre cele mai frumoase  momunente istorice de artă din Europa de Est. Lăcaşul are o frumuseţe aparte", susţine istoricul Vasile Duda.

Tot el mai spune că, în cărţile de istoria artei, efortul construirii bisericilor gotice e comparat cu cel a ridicării piramidelor. „Ridicarea bisericilor gotice, impozante şi impresionante, dura 100 de ani, chiar 150 de ani. Într-un timp îndelungat şi cu mult efort s-au construit şi piramidele din Egipt", adaugă Duda.

Proiect de reabilitare

Preotul Tătaru spune că ieri a depus la Inspecţia în Construcţii din Bistriţa proiectul de reabilitare a bisericii. „Avem nevoie de mulţi bani. Mi-e greu să fac o estimare. Acoperişul trebuie înlocuit, iar pereţii au fisuri. O să las proiectul la Primăria Galaţii Bistriţei. Sper să obţinem fonduri de la Guvern", adaugă părintele.

Tot el mai zice că în urmă cu 3 ani s-a reparat ceasul din turnul înalt de 71 de metri şi dă ora exactă din 15 în 15 minute. „Tot atunci a murit şi ultima reprezentantă a saşilor din Dipşa, Rosina Rosenau", mai zice Tătaru.

Doar 100 de turişti pe an

Deşi e unică în ţară prin frumuseţe şi misterul ce o înconjoară, Biserica scroafei din Dipşa are foarte puţini turişti. „Primesc pe an aproape 100 de vizitatori din Elveţia, Austria şi Ungaria. Toţi ştiau de Biserica scroafei şi niciunul dintre ei n-avea habar că e în Dipşa", mai zice părintele Liviu Tătaru.