Din pădure în centrul pentru persoane fără adăpost

Arpad Pop a stat cinci ani intr-o baracă în pădurea Codrişor

Centrul ce cazare pentru persoane fără adăpost a fost luat cu asalt de către oameni ai străzii odată cu venirea iernii. Administratorii au fost obligaţi să pună saltele pe jos pentru a reuşi să facă faţă numărului de persoane care au nevoie de cazare.

Pentrul de cazare pentru persoane fără adăpost a fost conceput pentru a putea caza 30 de persoane. Anul acesta, însă, în centru au fost aduşi 20 de bătrâni de la Căminul de vârstnici, aflat în renovare. „Două dintre camerele pe care le aveam la dispoziţie au fost ocupate de bătrânei, aşa că pentru persoanele fără adăpost ne-au mai rămas doar zece paturi. Acestea sunt pline până la refuz şi am fost obligaţi să punem şi saltele pe jos pentru alte trei persoane", explică administratorul centrului, Marcela Lăcătuş.

În prezent sunt cazaţi 13 bărbaţi fără adăpost. „Unii dintre ei vin singuri la noi pentru că au fost aici şi în anii trecuţi, pe alţii îi aducem noi şi îi lăsăm să vedem dacă se pot obişnui aici. Dacă vor să stea le facem dosare şi pot sta aici trei luni cu posibilitate de prelungire de încă trei luni", explică Lăcătuş. Angajaţii centrului colaborează cu asistenţii sociali din spital, cu poliţiştii comunitari şi paramedicii de la SMURD. Iarna în special, persoanele care ajung aici sunt aduse din spital după ce au suferit degerături, operaţii sau au fost bolnave.

Din pădure în în centrul de pe Dornei

Arpad Pop, are 53 de ani şi de două luni stă la centru. Până să ajungă aici a locuit într-o baracă pe care şi-a construit-o singur în pădurea Codrişor. „Cinci ani am locuit în pădure. Mi-am amenajat baraca făcută din cartoane şi scânduri în aşa fel încât să nu îmi fie frig. Timp de cinci ierni nu am avut probleme, doar în primul an am răcit la plămâni şi am fost internat câteva zile. În rest m-am descurcat, dintr-o cutie de măsline mi-am făcut un fel de sobă şi am placat-o cu aluminiu ca să nu se extindă focul la restul lucrurilor care le aveam acolo. Pe afară peste baracă am pus o pelerină de cauciuc ca să ţină căldura înauntru şi uneori trebuia să deschid uşa iarna pentru că era foarte cald, dar şi din cauza fumului. Aici însă e mult mai bine", povesteşte bărbatul. Asistenţii sociali de la centru încearcă să-l ajute să îşi întocmească dosar pentru handicap, având în vedere că are probleme cu vederea.