Ziare şi reviste de epocă la Bistriţa

Bistriţenii pot admira astăzi, la ora 17.00, ziare din secolele XIX-XX la „Art Galeria" de pe pietonul „Liviu Rebreanu" din oraş. Ideea acestei expoziţii inedite, prima de acest gen din Bistriţa, aparţine scriitorului şi criticului literar Andrei Moldovan.

Ziare şi reviste de epocă, de o valoare inestimabilă, sunt expuse astăzi, la ora 17.00, la „ArtGaleria" din Bistriţa. Acestea fac parte din colecţiile bibliotecii lui Andrei Moldovan, preşedintele Societăţii Scriitorilor din Bistriţa-Năsăud, totodată profesor şi critic literar. Deşi are ediţii rare ale unor ziare şi reviste, el nu se consideră un colecţionar. „Prin această expoziţie, intitulată «Presă literară românească de la începuturi până la 1944», am vrut să arăt o altfel de istorie a literaturii române, una neconvenţională, prin ochii presei. Pasionaţii de trecut pot admira ediţii ale unor ziare şi reviste precum „Convorbiri literare", „Bilete de papagal", „Gândirea", „Revista Fundaţiilor Regale" (înfiinţată de Carol al II-lea), „Convorbiri critice",„Curierul de ambele sexe" a lui I.H. Rădulescu, „Albina românească" a lui Gheorghe Asachi, „Gazeta de Transilvania" a lui George Bariţiu", afirmă Andrei Moldovan.

Ziare de tranziţie

Acesta mai spune că sunt foarte puţine cărţi din secolele al XIX-lea în care se foloseşte alfabetul de tranziţie, adică acel alfabet care îmbină literele chirilice cu cele latine. „Cu ajutorul ziarelor se poate urmări evoluţia în timp a limbii române. Ziarele şi cărţile care folosesc alfabetul de tranziţie sunt dificil de parcurs pentru cei neavizaţi, dar sunt inestimabile ca valoare literară", explică scriitorul.

Cum se scria pe vremuri

Ziarele de epocă din zona Moldovei aveau un caracter literar mai accentuat, iar cele din Ardeal, militau pentru libertate şi unitate naţională. Prozatorul Moldovan povesteşte că jurnaliştii transilvani din prima jumătate a secolului al XIX-lea aveau o scriitură de calitate şi, ca să evite procesele, nu îşi semnau articolele. „Oricum se ştia cine scria acele texte. Lumea cunoşteau stilul fiecărui ziarist", completează criticul literar.

Un alt aspect aparte al ziarelor şi revistelor de epocă este imaginea. Pozele sunt excepţionale. Unele dintre ele erau pregătite chiar la tipografii din Viena. „Astfel se întâmpla la Luceafărul. Fotografiile acestei reviste de literatură şi artă se prelucrau în capitala Austriei şi, după cum puteţi vedea, sunt extraordinare", mărturiseşte Andrei Moldovan.

Lovinescu şi Rebreanu la „Convorbiri critice"

Una dintre cele mai importante publicaţii de la începutul secolului al XX-lea este „Convorbiri critice". La aceasta s-au format intelectuali de talia lui precum Eugen Lovinescu şi au publicat scriitori ca Liviu Rebreanu. „Acesta din urmă ajungea în 1920 secretar de redacţie. Rebreanu a publicat câteva nuvele la Convorbiri critice. Tot acolo, Eugen Lovinescu a criticat metoda profesorului său, Mihail Dragomirescu, care era totodată şi directorul publicaţiei", adaugă preşedintele Societăţii Scriitorilor din Bistriţa-Năsăud.

Andrei Moldovan promite în toamnă o altă expoziţie pe aceeaşi temă, dar de carte rară.