Vlad Ciocan este jurnalistul din tată-n fiu
0De doi ani lucrează în presa locală şi spune că dragostea pentru acest domeniu şi pentru televiziune a moştenit-o, în parte, de la tatăl său.
Vlad a crescut într-o familie în care părinţii au avut mereu tangenţă cu lumea televiziunii. „Tatăl meu a fost mult director la o televiziune locală şi recunosc că de de la el am învăţat foarte multe lucruri în această meserie. El este cel mai mare critic al meu", povesteşte Vlad. În clasa a VIII-a, Vlad şi-a dat seama că vrea şi el să calce pe urmele tatălui său şi să încerce o carieră în jurnalism. „Atunci mi-am dat seama că asta îmi doresc şi eu asta. La momentul respectiv, aşa am considerat eu că un profesor m-a nedreptăţit şi am scris un articol pe care am vrut să-l public în ziarul şcolii. Când colegul care se ocupa de acest ziar mi-a refuzat textul, pentru că nu vroia să aibă probleme, am înţeles ce putere poate avea cuvântul", îşi aminteşte Vlad.
Şi-a câştigat primii bănuţi încă din liceu
Vlad este un tânăr care nu s-a sfiit să lucreze pentru a-şi face rost de bani, încă de pe vremea când alţii îşi trăiau adolescenţa. „Prima dată am lucrat când aveam 16 ani, la firma lui tata şi făceam colaci ungureşti. Nu primeam bani pentru asta. Apoi am lucrat la o firmă de instalaţii şi atunci tata mi-a dat primul salariu de 300 de lei", spune, zâmbind, Vlad.
Au urmat mai multe joburi în care tânărul a lucrat în publicitate, a editat fotografii, a muncit şi la o firmă de amenajări interioare şi chiar într-o fabrică. Apoi s-a înscris la Facultatea de Jurnalism şi, după absolvire, s-a angajat la o televiziune locală. „Primele zile au fost cele mai grele. Erau nişte inundaţii în oraş şi eu trebuia să fac un stand-up de acolo. Cu toate că era ceva înregistrat, am tremurat ca varga de emoţii. Nu cunoşteam pe nimeni, nu aveam numere de telefon, doar nişte noţiuni teoretice şi mult curaj", îşi aminteşte Vlad.
În timp, s-a obişnuit şi cu termenii de specialitate, dar şi cu tehnica realizării ştirilor şi a reportajelor tv. „Cel mai mult îmi place că, atunci când eşti pe teren, trebuie să fi şi reporter şi regizor şi să gândeşti totul ca un film: povestea, oamenii, lumina, cadrul. Televiziunea îmi place pentru că, după părerea mea, are dublu impact: vizual şi informaţional", mai spune producătorul executiv. Deşi nu este o meserie uşoară, Vlad spune că tatăl lui l-a învăţat cea mai de preţ lecţie în acest domeniu. „De fiecare dată când am vrut să renunţ, tatăl meu spunea că trebuie să rabd şi să merg înainte pentru că doar aşa vor apărea oportunităţile în viaţa mea", rememorează jurnalistul.
Întrebări şi răspunsuri:
Ai un vârf pe care vrei să-l atingi profesional?
Da, în plan naţional, mi-ar plăcea foarte mult să pot să realizez talk-show-uri politice. Dezbaterile sunt pentru mine ce-a mai înaltă formă de presă în televiziune. În plan internaţional, mi-ar plăcea să ajung într-o zi să lucrez la CNN.
Cum ai descrie mass-media de azi?
Încep să cred că toţi ne îndreptăm într-o direcţie descendentă, în care sunt promovaţi oamenii mediocri. Cred că cele mai importante calităţi ale unui angajat în domeniu trebuie să fie imparţialitatea, dar şi rezistenţa la stres şi la schimbările care apar permanent.
Ce-i place:
Lui Vlad îi place foarte mult să se uite la filme şi să citească. „Îmi place sportul şi mai ales baschetul. Când am timp, mai ies să bat mingea în curtea şcolii, ca pe vremuri", spune Vlad.
Ce nu-i place:
„Nu-mi plac oamenii aroganţi, asta înainte de toate, şi nici cei prefăcuţi", spune bistriţeanul. Acesta adaugă că, în oraşul lui natal, îi displace faptul că nu există prea multe oportunităţi de distracţie şi petrecere a timpului liber.
Profil
Născut: 18 mai, 1985 , Bistriţa
Studii: Facultatea de Jurnalism Babeş Bolyai, Cluj-Napoca
Stre civilă: necăsătorit
Familie: are o soră
Funcţie: Producător executiv
Se încarcă comentariile...
