Un preot ţine cheile celei mai adânci peşteri din România
0
Crin-Tradafil Theodorescu este custodele peşterii Izvorul Tăuşoarelor, din Bistriţa-Năsăud. Preotul, devenit pe parcurs şi speolog, vorbeşte despre peşteră ca despre o femeie, care are minunăţiile şi capcanele ei. Izvorul Tăuşoarelor este cea mai adâncă peşteră din România şi una dintre cele mai dificil de explorat
„Vorbesc despre peştera asta ca despre o femeie", spune emoţionat preotul Crin Theodorescu, care îşi deapănă povestea întâlnirii cu Izvorul Tăuşoarelor, de acum mai bine de zece ani. Bărbatul, cu trăsături dure de explorator, este de formaţie preot. S-a născut la Constanţa, dar a ajuns în oraşul Năsăud din pricina parohiei. „De zece ani m-a mutat în Năsăud şi atunci am decoperit Peşterea Tăuşoarelor despre care nu ştiam decât din literatura de specialitate. La muzeul grăniceresc există un fotograf, Dumitru Rotari, un ardelean de ăla tipic, puţin vorbăreţ şi cu o înţelepciune aparte. Cu el am intrat prima dată în peşteră şi mergând l-am întrebat «Gogule, mai e mult?». Intrasem vre 400 de metri. Şi el zice: «Mai avem vreo 16-17 km». Aşa de mult m-a copleşit pirma întâlnire cu peştera asta. Am ştiut că voi rămâne aici şi că o să mă ocup de ea", povesteşte speologul. Acesta mai explorase peşteri în copilărie, dar niciuna la fel de provocatoare.
„Am făcut speologie foarte mult în copilărie pentru că am copilărit în Mangalia unde se află o peşteră foarte mare, dezvoltată pe cinci etaje: peştera de la Limanu. Şi eram familirizat cu peşterile. Dar peşetera Tăuşoarelor nu se compară cu ce am trăit eu: asta este o peşteră care pretinde, o peşteră dură, aspră. E o peşteră vicleană, care se protejează, care nu te lasă să te relaxezi, te ameninţă în permaneţă şi te ţine mereu treaz", relatează speologul. De atunci, Crin alternează sutana de preot cu echipamentul de speolog. Pentru început, a fost numit, în 2000, paznic al peşterii, cu acceptul conducerii Muzeului Judeţean Bistriţa-Năsăud. Pe atunci, peştera se afla într-o stare deplorabilă: avea o poartă deteriorată, iar galeriile erau greu de explorat din pricina scărilor de lemn putrezite.
„Românul este un desăvârşit vandal de mediu"
Crin Theodorescu a urmat şcolile Federaţiei Române de Speologie, şi a devenit membru al Asociaţie Salvaspeo. În 2004, a devenit custode la Izvorul Tăuşoarelor şi a făcut toate demersurile pentru protejarea peşterii şi reconsolidarea peşterii. „Românul este un desăvârşit vandal de mediu. Vandalismul de mediu s-a manifestat extrem de insistent, mai ales după anii ʼ80. Peştera Tăuşoarelor a scăpat în mare parte şi a scăpat pentru că e o peşteră foarte dificilă. Marile valori din peşteră din punct de vedere ştiinţific au scăpat şi datorită faptului că nu sunt extraodinar de ilustrative, nu sunt peisagistic valoroase. În Tăuşoarelor trebuie să munceşti foarte mult până ajungi în zonele unde se află speleotemele (n.r. podoabe de peşteră)", povesteşte exploratorul. Crin descrie cu multă expresivitate aceste podoabe de peşteră, printre care se numără mirbailitul şi antoditele, „florile de peşteră". „Când oamenii au pătruns prima dată în peşteră, ei nu au găsut mirabilitul, pentru că nu a existat. Dar jocul fizicii şi chimiei din subteran este atât de delicat încât intervenţia omului a produs apariţia mirabilitului, care se prezintă subforma unui depozit acicular. Seamănă mult cu o zăpadă. E foarte instabil din punct de vedere fizico-chimic, nu poţi să-l iei acasă. E foarte delicat. E ca o formă de mucegai, dar profund strălucitor", spune speologul.
Credincioşii s-au obişnuit cu preotul-speolog
Crin Theodorescu slujeşte la o biserică din cartierul Luşca al oraşului Năsăud. Enoriaşii lui s-au obişnuit cu pasiunea lui pentru escaladările subterane. „La început erau uimiţi să-şi vadă preotul făcând antrenamente de alpinism în nuc, între liturghie şi vecernie", povesteşte preotul. Deşi propovăduieşte Biblia, este deschis la teoriile ştiinţifice privind apariţia omului, iar în Peştera Tăuşoarelor sunt semne care ar putea atesta existenţa omului de peşteră la cea mai mare altitudine. „Creaţionismul nu se contrazice cu ştiinţa., nici măcar atunci când în aparenţă o face. Peştera este un loc în care te poţi întâlni cu măreţia creaţiei lui dumnezeu, şi astea nu sunt vorbe goale, nu sunt predici", spune preotul-speolog. „Aici ai ocazia să calci prin locuri pe unde nu a mai călcat niciodată o făptură umană. Niciodată. Peştera te face mai smerit, acolo înveţi să-l preţuieşti pe aproapele tău şi să ai încredere în el, înveţi să devii mai atent cu ceea ce laşi la suprafaţă. Şi apoi să nu uităm că Iisus s-a născut într-o peşteră", mai remarcă preotul.
Peştera ascunde minunăţii şi legende
Peştera Izvorul Tăuşoarelor este o ştiinţifică a Academiei Române, de clasa A, interzisă turismului şi deschisă doar cercetătorilor şi voluntarilor speologi. Este cea mai adâncă peşteră din România, având peste 20 de kilometri de extindere a galeriilor, pe o diferenţă de nivel de 413, 5 m. Cel puţin o treime din ea este încă necunoscută. A fost descoperită de în 1955 şi explorată cu insistenţă până în 1985. Peştera ascunde câteva minunăţii rare sau chiar unice, printre care depozitul fosilifer din Sala Oaselor de Urs, mirabilitul din Sala de Mese, oulofolitele din Galeria Gipsului şi Bilele de Tăuşoare despre care se spune că sunt unice pe plan mondial. Deşi a fost descoperită târziu, peştera a avut încă puterea să genereze legende: oamenii locului cred că peştera ascunde zâne sau comori, şi au existat oameni care s-au aventurat prin ea în căutarea presupuselor bogăţii
Se încarcă comentariile...
