Stiri din Bistrita

Simion Paşca face muncă de pionierat în România şi oferă consultanţă pentru sute de oameni interesaţi de cultura ecologică. Producătorul  a cheltuit cu câteva hectare de cătină aproape 50 de mii de lei, însă plantaţia va produce 35 de ani fără mari bătai de cap

Comuna Lechinţa se transformă în ultimii ani dintr-o regiune  viticolă de nivel naţional într-una de cultură a cătinei. Aici se găsesc singurele trei plantaţii de cătină ecologică din întreg judeţul, iar unul dintre investitori, un colonel în rezervă face muncă de pionierat în cultura acestei plante. Simion Paşca cultivă cătina ecologică pe cinci hectare, iar colegul său Ioan Trifu pe alte câteva cinci  în imediata vecinătate. Un alt cultivator, o societate comercială, SC Sicran are încă 6 hectare de cătină ecologică în aceeaşi comună. Cu toţii primesc subvenţii de la Agenţia de Plăţi în Agricultură pentru culturile ecologice, însă valoarea acestora este o parte redusă din valoarea investiţiei.

Statul dă sporadic subvenţii

Cultivatorii recunosc că iniţial cătina este o cultură în care trebuie investiţi bani, însă durabilitatea acesteia de 35 de ani plus lucrările de întreţinere sumare fac din ea o cultură profitabilă. „Eu am primit în 2008 o subvenţie de 4000 de lei pentru agricultură ecologică, în 2009 nu s-a acordat nimic, iar pentru 2010 voi primi 1500 de euro, pentru că am o cultură până la 5 hectare. Deocamdată a intrat doar prima tranşă", spune bistriţeanul, care şi-a şi făcut socoteala că va investi banii în utilaje necesare culturii : „cei mai mulţi bani, în jur de 20000 de lei s-au dus pe utilaje, în total cu tot cu cumpărarea terenului, a seminţelor plus forţa de muncă, am cheltuit până la 50000 de lei cu totul", şi-a făcut socoteala bistriţeanul Simion Paşca. Colonel în rezervă, Paşca s-a apucat de cultura cătinei cam de 10 ani : „M-a fascinat un reportaj Tv de la Viaţa satului şi am luat toată treaba în serios", povesteşte cultivatorul. A citit între timp sute de cărţi de specialitate, a fondat o Asociaţie naţională a cultivatorilor de cătină şi a devenit consultant pentru alţi întreprinzători din ţară : „Am purtat corespondenţă cu cel puţin 500 de oameni interesaţi de acest domeniu. Unii au venit să vadă cu ochii lor cultura", explică întreprinzătorul.Deocamdată mai mult a cheltuit cu cătina, decât a scos. Însă are răbdare : „anul acesta voi recolta cam două tone, pentru că de abia a ajuns la maturitate, cătinei îi trebuie pentru asta cam 4-5 ani. Dar este o cultură durabilă, rezistă 35 de ani, iar în timpul anului lucrările de întreţinere se rezumă cam la două-trei coase. Doar recoltatul este o problemă, pentru că pierderea la recoltat este cam 40% din câştig", spune investitorul. Şi desfacerea este o problemă reală, pentru că cei care preiau culturile dictează preţul : „cea mai bună variantă este exportul şi pentru oamenii întreprinzători se găsesc soluţii", spune bistriţeanul,

40 de subvenţii pentru agricultura eco

Potrivit responsabilului cu agricultura ecologică din Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Durabilă, Petrică Popşor doar cei trei cultivatori de cătină din Lechinţa primesc subvenţia pentru agricultură ecologică, alţi 37 de cultivatori din judeţ fiind certificaţi ca producători ecologici pe alte culturi  vegetale ori pe apicultură.

Efectele terapeutice ale cătinei

Uleiul de cătină are efecte pozitive asupra sistemului cardiovascular şi reglează nivelul de colesterol. Proprietăţile antioxidante ale cătinei  sunt benefice pentru întărirea sistemului imunitar, dar  şi  în prevenirea îmbătrânirii. Cătina este un bun antiinflamator şi reglează nivelul de lipide din sânge. Produsele cosmetic pe bază de ulei de cătină sunt recomandate în tratarea dermatitelor,  al eczemelor, inclusiv al acneei sau al arsurilor de soare. Cercetările ştiinţifice au avut rezultate promiţătoare în tratamentul ulcerului şi al altor boli gastrointestinal sau a afecţiunilor genitale.