Bistriţa: Portret/ Viorel Simionca, trubadurul cu suflet de copil

Profesor de muzică la liceu, bistriţeanul îşi ia câte o vacanţă pentru a cânta  pe vase de croazieră, şi în restaurante din Occident. Se întoarce de fiecare dată acasă pentru că nu poate sta mai mult de trei luni departe de familie.

Viaţa însăşi a lui Viorel Simionca pare o continuă aventură. A terminat Conservatorul cu specializarea trombon, dar n-a mai pus mâna pe instrumentul pentru care a primit diploma de licenţă de la absolvirea facultăţii, în urmă cu 24 de ani. Rebel din naştere, doar şcoala dură, departe de casă de la 11 ani l-a mai domolit. Un profesor din Bistriţa i-a descoperit talentul pentru muzică, acolo la Petriş, şi i-a convins părinţii să-l dea la şcoli de muzică. A plecat la mare distanţă de casă, tocmai la Cluj din clasa a V-a şi viaţa avea să i se schimbe definitiv.

Şcoala bătăii

Amintirile anilor de şcoală de la Cluj au tuşe groase: bătaie pe pâine, foame şi frig. Dar şi reversul : prieteni pe viaţă şi o rigoare pe care altfel, dat fiind temperamentul său, spune că nu ar fi putut-o câştiga.  Bătaia pare să fi fost metoda de predare absolută în şcolile de muzică: “ toţi ne băteau, de la profesorul de instrument până la pedagogii din internat sau colegii mai mari. Cei care aveau potenţial mare luau şi cele mai crunte bătăi, ca să dea ce e mai bun din ei”. Cu tot chinul spune însă, oricât de ciudat ar părea, că i-a prins bine: “ Le spun elevilor mei, cum se făcea şcoală cu noi şi nu le vine să creadă. Dar ne-a prins bine. Ne-am călit şi am învăţat muzică”.

Muncitor necalificat cu diplomă de Conservator

Absolventul de Conservator a avut bătăi de cap cu repartiţia şi în loc de Filarmonică a ajuns muncitor responsabil cu divertismentul într-o fabrică din Bistriţa. “ Mi-au dat repartiţie după facultate la o Casă de Cultură din Mediaş, dar m-am dus acolo şi mi-am dat seama că n-am ce face acolo. Aşa că am cerut negaţie, aşa se făcea atunci şi m-am întors la Bistriţa, unde era soţia şi fetiţa mea” . Pentru că refuzul repartiţiei eram cam greu de înghiţit în vremurile acelea, Simionca  a ajuns muncitor necalificat la o fabrică din Bistriţa, la Mebis: Nu era rău, le cântam la acţiunile lor, am stat vreo 8 luni şi îmi mergea foarte bine”. I s-a acrit de atâta bine şi a plecat de acolo să cânte cu trupa Prefix 990 la restaurant.

Aventuri în Austria

Restaurante în Norvegia şi alte ţări occidentale, croaziere în Mediterana şi Marmara, toate în calitate de solist, sunt ingredientele profesionale ale profesorului de muzică după anii 90. A avut parte şi de surprize de tot soiul. Una include un contract într-un club din Austria care la sosire s-a dovedit a fi un bordel: “ Am încercat să mă adaptez. Cîştigam 100 de mărci pe seară, fetele erau cumsecade, dar după 70 de nopţi de cântat acolo, am cedat şi am venit acasă”. Despre experienţa din Austria Simionca spune că a durat atât, doar pentru că împrumutase bani şi trebuia să-i restituie: ” am pierdut cu FNI o sumă imensă şi am rămas fără apartament. Am reuşit să iau altul cu bani de împrumut. Aşa am plătit datoria”.

Ce-i place:

Muzica mai presus de orice. Pentru Viorel muzica este însăşi esenţa vieţii, în ea îşi găseşte liniştea şi raţiunea de a exista

Ce nu-i place:

Detestă politica. “ Nu-i înţeleg pe oamenii care vor cu orice preţ să facă politică şi nu are ce căuta acolo”, Apoi, nu-i agreează pe cei care nu-şi respectă cuvântul şi mai mult decât orice, lipsa de educaţie.

Întrebări şi răspunsuri:

Ai ajuns în viaţă ceea ai visat în copilărie că o să fii?

V.S. Nu ştiu, cred că da. Mi-am dorită să cânt şi asta fac. Pentru mine nu contează unde cânt: pe un câmp sau la Milano, e acelaşi lucru. Dintre toate bucuriile, aceasta este cea mai mare. Atunci când cânt timpul are altă dimensiune, se opreşte în loc. Este o stare de graţie, un moment fantastic.

De ce ai compus cântece pentru copii? Ai o afinitate specială cu copilăria?

V.S: Sunt foarte legat de copilărie, mă alimentez sufleteşte din aceea perioadă. În fiecare zi îmi amintesc de o secvenţă de atunci. Iar albumul cu “Cîntece pentru Copii” este singura creaţie din domeniul compoziţiei cu care mă mândresc.

Profil personal
Născut: 17.03.1961, Pietriş, judeţul Bistriţa-Năsăud
Ocupaţie: profesor Şcoala popular de Artă Bistriţa, Colegiul Naţional “Andrei Mureşanu”
Educaţie: Conservatorul de Muzică "Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca
Familie: Căsătorit, doi copii