Se alege praful de Bistriţa

Măturătorii ridică praful în aer în fiecare zi

Încălzirea vremii a făcut aerul din ce în ce mai greu de respirat. Intervenţiile în construcţii, resturile materialelor antiderapante sunt principalele cauze ale aerului tot mai plin de praf

Autorităţile recunosc că praful este o problemă în oraş, dar susţin că metodele de curăţare  sunt eficiente şi că aerul poate fi respirabil dacă sunt amendaţi cei care murdăresc drumurile şi dacă se civilizează şoferii de oraş.

Bistriţenii se plâng de aerul plin de praf

Oana Vinte, o tănără mămică din oraş, i-a scris primarului pe site-ul domnuleprimar.ro despre problemele pe care le are fiul ei din cauza prafului. „Băieţelul meu de 1 an şi 4 luni face conjunctivită din cauza prafului. Regret din suflet că a venit primăvara, pentru că din nou are conjunctivită. Medicul oftalmolog mi-a spus că nu pot decât să mă mut în altă parte, unde nu este praf tot timpul. Curăţarea străzilor din oraş cu mături care împrăştie praful nu este o soluţie", a consemnat Oana Vinte în sesizarea online. În replică, viceprimarul George Avram spune că străzile sunt igienizate eficient şi că primăria a dispus deja curăţarea rigolelor. „Este o problemă creată de maşinile care intră în oraş de pe drumurile de ţară, dar şi de faptul că mult nisip folosit ca antiderapant şi sedimentat în rigole este greu de scos. Am cerut acum celor de la Urbana să intervină să cureţe rigolele şi să măture nisipul. De asemenea, sunt amendate firmele care nu îşi curăţă roţile maşinilor când ies de pe şantiere", spune Avram. Şi directorul tehnic al Urbana, Nicolae Vădan, spune că praful se curăţă zilnic, dar că o ploaie torenţială şi ceva ajutor de la oameni nu ar strica. „Doar 110 de măturători şi câteva cisterne cu apă nu pot face minuni. Ar trebui ca şoferii să nu mai încarce maşinile cu materiale de construcţii care se pot împrăştia pe carosabil. Apoi, praful se curăţă cel mai bine după o ploaie torenţială", explică Vădan.

După norma europeană da, după cea românească ba

Potrivit datelor de la Agenţia de Protecţie a Mediului (APM), în ultimele  trei luni s-ar fi înregistrat nouă depăşiri ale concentraţiei normale de praf  în aer. Raportat însă la norma europeană, limita de praf  aprobată de legislaţia românească este de două ori mai mare. „Limita prevăzută în ordinul ministerului este de 50 de micrograme / metru cub/ lună, dar de la anul, limita va fi de 20 de micrograme, aşa cum cere Uniunea Europeană", spune Ştefan Mureşan, directorul APM. La Bistriţa concentraţia a trecut în lunile februarie şi ianuarie de valoarea normală de 50 de micrograme/ metru cub, însă acum se situează sub această valoare. Mureşan spune că este mult praf  în atmosferă şi că se poate simţi o stare de discomfort. „Sunt prea multe şantiere deschise şi neacoperite. Oraşul e într-o construcţie permanentă", adaugă directorul APM. Doctorii spun că praful suprasolicită aparatul respirator. „Este calr că este un risc pentru populaţie şi mai ales pentru copiii. Praful favorizează alergiile şi infecţiile", spune Doina Petri, director adjunct în cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Bistriţa-Năsăud.