Scrisoarea de adio a femeii lovite de tren: „Mamă, tată iertaţi-mă pentru ce am făcut, dar eu, fără copilul ăsta, nu mai am pentru ce să trăiesc“

 Cristina Şandor, tânăra care s-a sinucis ieri aruncându-se sub roţile unui tren le-a cerut iertare părinţilor şi şi-a luat adio de la fiul ei. Asupra femeii de doar 23 de ani a fost găsită o scrisoare de adio, pătată cu sânge în urma morţii crunte sub roţile trenului

Ultimele cubvinte ale Cristinei, înainte de a-şi pune capăt zilelor, sunt adresate părinţilor ei. Într-o scrisoare de o pagină şi jumătate, scrisă cu un pix de culoare roşie, fata îşi cere iertare părinţilor şi spune că nu poate trăi fără copilul ei, încredinţat în grija familiei soţului ei. „Mamă, tată nu ştiu dacă consideraţi că eu v-am făcut de ruşine, dar dacă v-am făcut, vă rog să mă iertaţi, asta dacă veţi putea. „V-am spus de nenumărate ori că eu pentru copilul ăsta sunt în stare de orice", se justifica tânăra. Apoi, fata îi cere mamei ei să nu invite la înmormântare pe nimeni din familia soţului ei. „Apropo, mamă, vreau să te mai rog ceva şi mai vreau ca rugămintea mea să fie îndeplinită de către tine. Vreau ca la înmormântarea mea să nu vină niciun ţigan din neamul lor". Soţului ei, Cristina i-a cerut să o uite şi să o ierte, dacă i-a greşit.

Asta a scris Cristina în scrisoarea ei:

„Mamă, tată, nu ştiu dacă consideraţi că eu v-am făcut de ruşine, dar dacă v-am făcut, vă rog din toată inima să mă iertaţi, dacă veţi putea. V-am zis de nenumărate ori că eu pentru copilul ăsta sunt în stare de orice. Dacă curvele ăstea mi l-au luat, să facă bine să aibă grijă de el. Mamă, să nu-i spui niciodată că eu am fost mama lui. Mamă, ai grijă ca viaţa lui să fie una foarte fericită şi ferită de necazuri şi supărări şi să nu ajungă un alcoolist, ca tatăl lui. Iubiţi-l şi protejaţi-l de tot răul, chiar dacă eu nu mai sunt lângă el să-i ofer dragostea şi căldura de care are atâta nevoie. Poate curvele ălea nenorocite o să-l grijească mai bine ca propria lui mamă. Mamă, să nu vă pară rău după mine şi să nu plângeţi pentru ce am făcut. Pentru mine să nu vărsaţi nici măcar o lacrimă, pentru că nu aveţi de ce să faceţi acest lucru. Nu plângeţi, pentru că eu nu o să mai vin lângă voi. Apropo, mamă, vreau să te mai rog ceva şi vreau ca rugămintea mea să fie îndeplinită de către tine. Vreau ca la înmormântarea mea să nu vină niciun ţigan din neamul lor şi mai ales curvele ălea nenorocite şi fără suflet. Şi Tu, măi Mitruţ, de azi înainte, să ai o viaţă plină de fericire şi de tot ce îţi doreşti. Uită că am fost în viaţa ta şi, dacă ţi-am făcut vreun rău, încearcă să mă ierţi, dacă poţi. Ştiu că nu îţi va lua mult timp să mă uiţi pentru că eu cred că tu nu m-ai iubit niciodată. Mamă, tată, iertaţi-mă pentru ceea ce am făcut, dar eu fără copilul ăsta nu mai am pentru ce să trăiesc. El era cel care dădea sens vieţii mele. Dacă curvele ălea nenorocite mi l-au luat, atunci va mai da sens vieţii mele?...Nimeni! Vă pup şi vă iubesc pe toţi şi iertaţi-mă, dacă o să puteţi. Te iubesc mult, îngeraşul meu micuţ, şi te voi iubi mereu. Te pupă mami mult, mult şi te iubeşte mult , mult. Adio, îngeraşul meu micuţ!".