S-au călcat în picioare pentru un loc de muncă

Peste 2.000 de şomeri s-au bătut să prindă unul din cele 450 de joburi de la Bursa locurilor de muncă. Bistriţenii care au peste 50 de ani se plâng că nu mai au nicio şansă de angajare şi că firmele îi plătesc prost.

Sala Polivalentă a fost plină de oameni în căutarea unui loc de muncă. Şomerii au făcut turul ofertelor de angajare, dar puţini şi-au găsit ce căutau. Mulţi tineri specializaţi n-au găsit decât oferte pentru necalificaţi sau joburi de agenţi de asigurări, în timp ce şomerii vârstnici s-au bucurat dacă au prins un post cu salariul minim pe economie.

Şomerii tineri nu se regăsesc în oferta de angajare

Muncitorii necalificaţi în domeniul construcţiilor, ospătarii şi barmanii au fost cele mai căutate meserii la bursa generală organizată azi la Bistriţa. Chiar dacă evenimentul a adunat aproape 100 de angajatori din judeţ, şomerii n-au fost prea încântaţi de ofertă. „Nu este nimic care să mi se potrivească. Am studii de specialitate în chimie, dar nu găsesc posturi decât pentru asigurări. Să fim serioşi, cine îşi face asigurări în Bistriţa?", spune Roxana Aluaş, o tânără de 27 de ani. Nici condiţiile de angajare nu sunt tocmai pe placul şomerilor tineri. „Noi colaborăm pe o perioadă de probă de trei luni, iar după aceea putem vorbi de angajare. Programul e flexibil, iar salarizarea este proporţională cu numărul de asigurări încheiate. Experienţa în domeniu este un avantaj", spune Vasile Avram, inspector de asigurări. El a adunat, la o oră de la începutul bursei, doar cinci CV-uri.

Vârstnicii, o cauză pierdută pe piaţa muncii

Alexandru Caraş, un bistriţean de 58 de ani din Blăjeni, spune că cei de vârsta lui au şanse minime de angajare. „Cine te mai ia la vârsta asta, mai ales dacă ai şi problem de sănătate? Orice angajator când aude, nici nu se uită la tine", povesteşte b[rbatul. El este şomer de cinci luni, de când şi-a pierdut locul de muncă de la RAAL. Cu un ajutor de şomaj de 545 de lei lunar şi încă o pensie a soţiei, de 800 de lei, bistriţeanul spune că abia se descurcă. „Mai pun faianţă, gresie, orice, când am timp, să mai fac un ban. Am învăţat să fac asta cât timp am lucrat în Spania, acum câţiva ani. Trebuie să ne descurcăm cumva", mai spune omul. La bursa de azi, Alexandru Caraş a găsit o ofertă de agent de vânzări la o firmă de construcţii, însă nu şi-a negociat salariul şi nici nu are aşteptări foarte mari în această privinţă. „Nu cred că o să iau mai mult de un salariu minim. Singura salvare a celor ca mine este să îşi facă singuri firmă, să se angajeze pe ei", povesteşte, amărât, omul.