Purtătorii de puşti ţin la etica vânătorească

Vânătorii bistriţeni practică şi azi ritualurile vechi din domeniu. Aceştia vor da, peste două zile, startul la vânătoarea de căpriori, un vânat mare care cere o conduită specială din partea vânătorului

Vânătorii bistriţeni vor primi, din 15 mai, undă verde la vânatul căpriorilor, singurul vânat mare care este permis în această perioadă. Cei 840 de vânători cu acte în regulă din Bistriţa-Năsăud au de ales din 19 fonduri de vânătoare răspândite pe toată suprafaţa judeţului, dintre care cele mai prolifice în căpriori sunt cele de la Miceşti şi Sânmihai. Vânătorii au voie să împuşte doar masculii, femelele fiind gata de vânat abia în septembrie. În această perioadă, căprioarele dau naştere unei noi generaţii de pui care sunt foarte vulnerabili în primele zile de viaţă. Aceştia pot fi prinşi cu uşurinţă atât de om, cât şi de câini sau alţi prădători. Un pui de căprioară, salvat de colţii unor câini, a fost adus zilele acestea la sediul  Asociaţiei Judeţene a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din Bistriţa-Năsăud, unde este îngrijit. Totuşi, oamenii nu sunt sfătuiţi să urmeze acest exemplu în caz că găsesc pui rătăciţi, fiindcă amenzile pentru ţinerea în captivitate a acestor animale se pedepseşte aspru : amendă între 2000 şi 5000 de lei.  

Valer Negurşa alături de puiul rămas orfan

Priveghiul vânatului

Deşi vânătoarea este o preocupare care s-a  „modernizat" odată cu vremurile, vânătorii veritabili mai ţin încă la vechile ritualuri. Astfel, căpriorul, considerat un vânat mare, este subiectul unui ceremonial care se mai ţine şi în ziua de azi. După cum relatează Valer Negruşa, directorul Asociaţiei Judeţene a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din Bistriţa-Năsăud, purtătorii de puşti bistriţeni ţin la etica vânătorească. „Nu arătăm că suntem învingători în faţa vânatului. Suntem supuşi", explică el. Astfel, după ce căpriorul a fost doborât, vânătorul trebuie să ţină o scurtă ceremonie care se numeşte „priveghiul vânatului", care constă în câteva clipe de meditaţie, în care vânătorul arată preţuire şi compasiune pentru prada sa. Triumful vânătoresc, considerat îndreptăţit în cazul vânării căpriorului este etalat printr-o „crenguţă a izbândei". Vânătorului care a împuşcat căpriorul i se oferă o crenguţă de stejar sau conifer, care a fost atinsă uşor de rana animalului. Acesta o va purta ulterior la pălărie. „Acest lucru se practică în special când un vânător împuşcă pentru prima dată un animal sau când vin străinii la vânătoare. Este o amintire pe care o are omul de la animalul ucis", explică Negruşa.   

În Bistriţa-Năsăud sunt monitorizate 1500 de exemplare de căpriori masculi, şi 1700 de femele. Dintre acestea, 82 de exemplare masculine pot fi vânate în următoarea perioadă, şi 40 de femele din septembrie. Vânatul de căpriori este unul individual, vânătorul fiind însoţit doar de un reprezntant al AJVPS.