Bistriţa : Psihologii şcolari vor să identifice adolescenţii cu probleme emoţionale

Cazul elevei care a căzut de la etajul Colegiului „Andrei Mureşanu“ a impulsionat acest program. Consilierii şcolari spun că diriginţii ar trebui să fie mai atenţi la problemele copiilor şi să ceară sprijin pentru elevii vulnerabili.

Evenimentul produs miercurea trecută la Colegiul Naţional Andrei Mureşanu , când o elevă de 16 ani a căzut de la etajul al doilea al instituţiei a reaprins discuţiile privind activitatea consilierilor şcolari. Chiar dacă oficial ancheta internă a stabilit că a fost vorba de cădere accidentală, semnele de întrebare pe marginea acestui caz persistă. Veronica Hordoan urma un program de terapie cu un psiholog, altul însă decât consilierul psihologic al şcolii.„  Nu a apelat la reţeaua noastră. Am înţeles că eleva nu a fost consiliată de psihologul şcolii, ci la recomandarea unuia dintre profesori a făcut terapie la un cabinet privat“, spune Ioan Orban. Şeful Centrului Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică (CJAP) de pe lângă Inspectoratul Şcolar Bistriţa-Năsăud. „Aceasta nu are nicio legătură cu psihologul şcolii, probabil că a fost o opţiune a părinţilor care au dorit să o protejeze faţă de colegi, ca să nu se ştie că merge la un specialist. Se întâmplă frecvent astfel de situaţii“, mai spune Orban.

Semne de alarmă

Pentru că problema depresiilor şi a tentativelor de suicid la adolescenţi este una asupra căruia psihologii trag un semnal de alarmă de multă vreme, CJAP încearcă să pună la punct un program de depistare a elevilor vulnerabili. „Ne-am gândit  de mult la un program de screening prin care să depistăm mai uşor aceşti copii şi să lucrăm cu ei, ştiut find că adolescenţa este o vârstă cu probleme, explică şeful psihologilor şcolari. Pentru că lipsea un instrument de testare adecvat, CJAP Bistriţa-Năsăud a cumpărat de câteva zile un set de chestionare standardizate pus la punct de un institut de cercetări psihologice din Cluj:„ ASEBA se numeşte, este un instrument foarte bun, este puţin cam lung, şi trebuie angrenaţi atât părinţii cât şi profesorii”, explică Orban.

Supraîncarcare şcolară, factor de stres

Psihologul spune că numărul copiilor vulnerabili, cu tentative de suicid este în creştere şi că responsabile sunt atât conflictele familiale şi lipsa de comunicare a părinţilor cât şi stresul şcolar: „Şi stresul la şcoală este o problemă la vârsta asta, se cere foarte mult de la copiii, iar celor şase ore petrecute la şcoală li se adaugă altele multe, acasă cu pregătirea lecţiilor. Copiilor nu le mai rămâne timp pentru altceva.Un adult nu ar rezista cu un asemenea program“, a constat psihologul. La aceastea li se adugă lipsa de implicare a familiilor: „După clasa aIII-a rolul părinţilor dispare şi se predă şcolii toată responsabilitatea. Nu merge aşa„, mai spune psihologul , care se gândeşte şi la un program în care părinţii să fie mult mai implicaţi.