Produsele lactate de pe Valea Someşului sunt marcă înregistrată

Maria spune că reţeta tradiţională cu cheag face brânza mai bună

Brânzeturile „Sălăuţa" şi „Poiana" au fost înregistrate la Oficiul Naţional al Produselor Tradiţionale şi Ecologice Româneşti. Produsele sunt preparate în Năsăud şi Rebrişoara, după reţete tradiţionale şi sunt 100% naturale. Atestatul de la ONPTER le foloseşte producătorilor pentru a se menţine pe piaţă

Şapte produse tradiţionale bistriţene fabricate de doi producători sunt marcă înregistrată.Telemeaua, caşul gras şi brânza de burduf Sălăuţa, alături de aceleaşi sortimente şi caşcavalul din gama Poiana din Rebrişoara au devenit marcă înregistrată la categoria produse tradiţionale. Înscrierea celor şapte sortimente pe bază de lapte în Registrul naţional al produselor tradiţionale conferă titularilor drepturi exclusive de utilizare a respectivelor mărci pe piaţa Uniunii Europene.

Deocamdată sunt omologate numai lactatele

Preparate doar cu lapte, cheag şi sare şi procesate manual, brânzeturile de pe Valea Someşului se menţin pe piaţa din România datorită calităţilor „eco". Marca „Sălăuţa" aparţine lui Ioan Zagrai, un producător din Năsăud. A numit-o aşa deoarece colectează laptele în mare parte de la oamenii de pe Valea Sălăuţei. A început afacerea cu lactate în ʼ98, iar atestarea produselor sale ca fiind tradiţionale şi perfect naturale i-au asigurat supravieţuirea pe piaţă.

„Avem o chestie mai bună la vânzare. Altfel e privită marfa. Toată lumea ar băga o marfă mai bună şi oamenii  vor să consume mai mult produse tradiţionale", spune Zagrai. Acesta îşi distribuie produsele în special în sudul ţării, unde se luptă cu marfa importată din Bulgaria.  „Produsele care vin din Bulgaria ne fac mare concurenţă, pentru că sunt mai ieftine, deşi la noi calitatea este mai bună", mai spune producătorul. Ideea de a-şi înregistra produsele la ONPTER i-a venit după ce a vizitat fermele unor prieteni din Olanda. 

Posesorul brandului „Poiana", Viorel Clapău, are punctul de lucru în Rebrişoara şi procesează zilnic 7000 de litri de lapte. Caşul, brânza de burduf şi caşcavalul marca „Poiana" se găsesc în magazinele din Bucureşti, Polieşti, Oradea, Braşov şi altele şi sunt căutate datorită calităţilor „eco".  „Nu facem produse convenţionale în sistem industrial. Procesarea se face manual şi totul este natural, fără aditivi şi E-uri, folosim doar lapte, cheag şi sare", povesteşte Clapău.     

Trei apicultori aşteaptă să producă miere de marcă

Potrivit directorului adjunct de la Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Bistriţa-Năsăud (DADR), Traian Andron spune că alţi trei producători de miere au anunţat instituţia că intenţionează să-şi înregistreze produsele la ONPTER.„Deocamdată aşteaptă să primească de la un laborator din Cluj rezultatul analizelor obligatorii pentru dosarul de omologare, dar nu cred că va mai dura mult", explică Andron.

Directorul Andron mai spune că bistriţenii nu s-au înghesuit să-şi omologheze produsele tradiţionale şi pentru că au constat că cei care au făcut-o deja nu au câştigat mare lucru cu excepţia prestigiului. „Unii au sperat că dacă îşi omologhează produsele vor reuşi să intre mai uşor în supermarket cu ele, însă nu prea s-a întâmplat aşa", mai spune Andron.

Brânza din lapte şi cheag, o reţetă răspândită

Brânză preparată după reţeta tradiţională şi fără aditivi este mult mai răspândită printre producătorii din Bistriţa, chiar dacă nu toţi şi-au făcut din ea o marcă înregistrată şi nici măcar nu i-au pus o etichetă.

Maria Gavrilaş este din Tăure şi vinde de ani de zile brânza produsă în gospodăria familiei. „Prepararea cu cheag e o reţetă lăsată din moş-strămoşi şi asta face brânza mai bună, mai curată", spune femeia, care însă nu crede că are nevoie de certificat de la minister ca să aibă clienţi fideli.