Primăria Bistriţa vrea să reconstruiască o poartă medievală distrusă în 1858

Poarta Lemnelor, amplasată la intrarea dinspre Valea Bârgăului şi  dărâmată în 1858 are cele mai mari şanse de reconstrucţie în natură, în timp ce celelalte două ar putea fi refăcute doar cu ajutorul luminilor

Primăria Bistriţa are planuri mari cu zona medievală a oraşului. După ce au constatat că Bistriţa are câteva clădiri spectaculoase, însă nu şi un circuit istoric pe care să-i poarte pe turişti, edilii au hotărât că este cazul să conceapă unul. Planurile cu bătaie lungă includ refacerea vechilor pasaje medievale , dar şi a zidului cetăţii şi a celor trei porţi mari din sistemul de fortificaţii al oraşului. „Anul acesta demarăm studiul arheologic care să ne permită refacerea cel puţin al unei părţi medievale a oraşului", a explicat primarul Ovidu Creţu.

S-au păstrat planurile Porţii Lemnelor

Intrarea în Bistriţa dinspre zona Bârgău, prin aşa numita poartă a Lemnelor ar putea fi prima care să beneficieze de o atenţie specială din partea autorităţilor. Edilii iau în calcul reconstrucţia edificiului, fie pe amplasamentul vechi, undeva în zona Domus, fie pe unul ceva mai îndepărtat, în zona Sinagogii, în funcţie de studiul arheologic: „rămâne să vedem ce va spune expertiza", explică primarul. Istoricul Vasile Duda de la Direcţia Monumentelor Istorice din Primăria Bistriţa, autorul mai multor studii şi cărţi despre arhitectura medievală a oraşului, spune că dintre cele trei porţi majore de intrare în cetate, doar pentru Poarta Lemnelor s-au păstrat planurile, ceea ce permite refacerea: : „există planurile dinainte de demolarea acesteia, din1858 şi imagini", spune istoricul. Planuri există şi pentru celelalte porţi de intrare,  Poarta Ungurească, aflată în prelungirea străzii Nicolae Titulescu, precum şi Poarta Spitalului, în prelungirea actualei străzi Gheorghe Şincai, însă marcarea acestora va fi mai mult simbolică, eventual printr-un sistem de iluminare. Pentru vechile ziduri ale cetăţii istoricii municipalităţii s-au gândit la o marcare la nivelul pavimentului, acolo unde nu este posibilă refacerea acestuia. Marea problemă este că istoricii nu ştiu cu exactitate unde este zidul:„oricât ar părea de ciudat, nu ştim exact. Vom suprapune harta moştenită de la austrecipeste situaţia din teren şi vom vedea ce iese. Dar soluţiile depind de rezultatele arheologice", conchide istoricul. Acesta este conştient însă că proiectul este cu bătaie lungă: „vor trece câţiva ani până terminăm reabilitarea Cetăţii Medievale, sunt multe variabile aici", spune istoricul.

Pe lângă studiul arheologic Primăria Bistriţa va derula anul acesta şi promovarea turistică a cetăţii medievale printr-un proiect finanţat prin POR de un milion de lei, dicare 220 de mii estecontribuţia bugetului local.