Ovidiu Domnici a fost cel mai tânăr manager al unei mari companii din judeţ
0
După experienţa conducerii unei fabrici cu 800 de oameni, Domnici, avocat de profesie, s-a specializat din 2005 în drept comercial
Ovidiu Domnici şi-a dorit de mic să devină avocat, inclusiv pentru independenţa pe care practicanţii acestei meserii o aveau şi în anii 80. După absolvirea liceului, în septembrie 1989 a optat însă pentru o facultate de inginerie, aşa cum tindea întreaga sa generaţie. Destinul nu i-a urmat însă pornirile de proaspăt absolvent şi a ratat primul examen. A făcut stagiul militar în vremurile tulburi din decembrie 1989, asemenea întregii sale generaţii. „Păzeam Gara din Vatra Dornei şi aveam ordin să nu lăsăm niciun călător din Timişoara să coboare", îşi aminteşte avocatul. La Drept a intrat în 1991, însă pentru că a dat examen şi la Ştiinţe Economice în acelaşi an şi a fost declarat admis la ambele, s-a văzut nevoit să aleagă pe care o urmează, deoarece erau în centre universitare diferite. Dreptul a avut de câştigat. Şi nu a regretat, pentru că a realizat cu timpul, că era şi vocaţia sa.
A fost partenerul preşedintelui Curţii Constituţionale
După absolvire a lucrat câţiva ani ca jurist, până când a câştigat un proces pentru majorare de acţiuni la o mare companie. Succesul său a atras atenţia unui grup de oameni de afaceri şi tânărul jurist a primit propunerea de a fi numit preşedinte al Consiliului de Administraţii al unei companii cu 800 de angajaţi din Sângeorz Băi. De abia împlinise 30 de ani. Trei ani a condus fabrica din Sângeorz-Băi, dar numai după ce a fost trimis la un curs de management performant în Canada. După experienţa de manager, Domnici a intrat în avocatură, în 2005, şi foarte repede a fondat prima casă de avocatură din oraş împreună cu un avocat de calibru greu, Augustin Zegrean, actualul preşedinte al Curţii Constituţionale a României. Despre cel care conduce Curtea Constituţională fostul său partener spune că a avut enorm de mult de învăţat: „Augustin Zegrean este o inteligenţă nativă, mult peste medie. Fiind din garda veche de avocaţi, Zegrean era o persoană extrem de citită, care nu se limita doar la cunoaşterea cărţilor de drept ", îl caracterizează Domnici pe fostul său partener, ajuns unul dintre cele mai influente personaje ale statului român. După ce Zegrean a plecat la Curtea Constituţională, Domnici a fondat împreună cu câţiva foarte tineri confraţi o nouă Casă de Avocatură, în care a ajuns el însuşi veteran: „eu mă ocup de cazurile comerciale, După atâtea sute de consilii de administraţie am ajuns la concluzia că această specializare mi se potriveşte cel mai bine", explică Domnici. Despre tendinţa avocaţilor bistriţeni de a se grupa în case de avocatură, Domnici crede că reprezintă viitorul: „deocamdată nu s-au polarizat lucrurile, însă acesta este viitorul. Avocaţii care nu fac asta, vor rămâne pe dinafară. Cine nu va intra în case de avocatură va trebui să se mulţumească cu divorţuri sau cazuri de nişă", crede tânărul avocat.
Ce-i place: că se schimbă generaţiile şi că noile generaţii au altă mentalitate. Practică schiul, este pasionat de bridge şi de călătorii şi spune că n-a ratat nicio ţară din Europa cu excepţia ţărilor Peninsulei Scandinave. Dintre ţările Europei cel ami atras se simte de Austria, pe care o vizitează cam de două ori pe an
Ce nu-i place: oamenii care fac compromisuri tot timpul şi n-au pic de verticalitate. Nu-i place că în Bistriţa nu există viaţă socială, cu excepţia barurilor şi a cluburilor. Îl deranjează birocraţia excesivă din instituţiile publice şi faptul că funcţionarii publici nu vor să-şi asume responsabilităţi.
Întrebare şi răspuns
Ce vă nemulţumeşte la dezvoltarea oraşului?
Faptul că modelul de alocare a fondurilor nu respectă priorităţile raele. De pildă, se alocă prea mult pentru drumuri şi se fac prea puţine investiţii pentru oamneni. Din păcate trăim timpuri când se moare de foame, iar părinţi ajung să apeleze la mila publică pentru copiii lor
Profil
Născut: 20 noiembrie 1970, Sângeorz-Băi
Studii: Facultatea de Drept Iaşi, 1994
Familie: căsătorit, doi copii
Se încarcă comentariile...
