Obiceiurile de Rusalii, o amintire a vârstnicilor

Puţine sate din judeţ mai păstrează tradiţiile ca „înstruţatul boului" sau udatul fetelor de Rusalii.  Pentru orăşeni, această sărbătoare este pretextul pentru o vizită la supermarket şi încă o zi liberă de la serviciu

Obiceurile de Rusalii mai există doar în aminitirile bătrânilor şi în câteva evenimente care menţin încă vii datinile de odinioară. Udatul fetelor care şi-au ornat casele cu flori de tei  sau împănatul boului şi sfinţul apelor şi al pământului de Rusalii sunt credinţe respectate încă în sate ca Blăjenii de Sus sau Căianu Mare. Bistriţenii de rând au uitat de mult de astfel de practiie şi au redus semnificaţiile acestei sărbători la perimetrul unei mese îmbelşugate şi a unei zile în plus de odihnă.

„Tineretul se gătea şi ieşea prin tot satul"

Amintirile despre obiceiurile străbune legate de sărbătoarea Rusaliilor le readuc zâmbetul pe buze unor vârstnici din oraş. „De Rusalii, tineretul se gătea şi ieşea prin tot satul. Era foarte frumos să îi vezi în straie populare şi cu flori. Mulţi mergeam în Cristur, că la noi nu se făcea împănatul boului. Apoi, după ce ieşea popa din biserică, lumea se trângea la joc până sera târziu", îşi aminteşte Florica Mircar, o bătrânică de 80 de ani din Şieu Odorhei. O parte din obiceiuri se mai păstrează şi azi în Budacu de Sus. „Duminica, după slujba de la biserică, se sfinţeşte apa şi ţărâna, ca să fie recolta bogată în an. De Rusalii, apoi noi de distrăm tri zile şi ne hodinim. Nime nu lucră pământul că e necaz mare. Nevestele pregătesc turtele şi masa, iar fetele nemăritate îşi pun flori de tei la case şi aşteaptă feciorii. Dacă vin băieţii, apoi fetele le pun de mâncare şi îi cinstesc pe feciorii care le udă", spune Iacob Bălan, un pensionar de 73 de ani din Blăjenii de Sus. Acesta mai spune că în satul lui datinile se păstrează până în ziua de azi. „Se face şi azi la noi, că aşa e obiceiu la noi", spune Iacob.

Bistriţenii s-au îndepărtat de tradiţii

Pentru orăşeni, Rusaliile înseamnă, cel mult, o slujbă la biserică şi o masă mai plină decât într-un sfârşit de săptămână obişnuit. „Mergem la biserică şi stăm mai mult pe acasă. Soţia a fost deja la cumpărături şi a pregătit bucatele tradiţionale. Rusaliile, ca la tot românul, înseamnă câteva zile libere şi ocazia să te mai vezi cu rudele", spune Dorel Chira, un bistriţean de 51 de ani. Şi comercinaţii din oraş confirmă că oamenii au ieşti serios la cumpărături. „De vineri a început nebunia. Am vândut vreo 100 de kilograme de varză, faţă de 30-40 câte am dat în restul zilelor din săptămână. Vânzările la legume şi fructe au mers mai bine decât mă aşteptam", explică Liana Teodorean, un comerciant de pe strada Gării. Protopopul Alexandru Vidican crede că oamenii s-au îndepărtat de tradiţie şi obiceiuri creştineşti. „Fiecare creştin are dreptul să aleagă. De aceea, ne-a dat Dumnezeu libertatea. Însă, în lumea de astăzi, au apărut foarte multe alternative. Dacă într-un sat este o biserică şi cinci baruri, iată avem o alternativă, iar omul alege uneori calea mai uşoară", spune părintele protopop. Acesta adaugă că puţină lume mai alege să-şi boteze copii cu nume creştineşti. „De Rusalii, creştinii duc la biserici spice de grâu ca preoţii să binecuvânteze recoltele şi viitoare pâine", explică Vidican.

 Obiceiuri din judeţ

Unul dintre cele mai spectaculoase practici de Rusalii din judeţ este „înstruţatul boului", care se practică la Figa, Nimigea şi Căianu Mic. Tinerii împodobiţi cu frunze de cireş împăunează boul cu flori, apoi îl plimbă pe uliţe şi fiecare om aruncă apă în faţa lui pentru a avea o recoltă bogată. Boul este considerat un semn la bogăţiei şi al puterii de viaţă şi este purtat prin sat de băieţii neînsuraţi, ca dovadă a bărbăţiei lor.