Numai legea falimentului mai poate salva Primăria din Milaş de datorii

Clădirile administrative şi şcolile din comună au rămas fără gaz, telefoane, iar în curând vor fi lăsate şi fără electricitate.Guvernul a propus ieri un proiect de lege care prevede intrarea în insolvenţă a primăriilor care au adunat  datorii mai mari de 120 de zile şi care depăşesc jumătate din buget

Mai multe primării din Bistriţa-Năsăud, în special din zona de câmpie au probleme serioase cu plata oricăror facturi. Fără agenţi economici care să plătească taxe şi impozite  dar şi lipsite de alte surse de venituri locale aceste administraţii nu-şi pot plăti facturile la utilităţi, asistenţii persoanelor cu handicap, personalul propriu, dar nici datoriile pentru lucrări contractate de luni de zile. De departe, cea mai problematică situaţie se înregistrează în Milaş, o comună cu cinci sate şi ceva mai mult de 1500 de locuitori Aici toate clădirile gestionate de Primărie, inclusiv şcolile au rămas fără gaz de o lună şi jumătate din pricina unei datorii de 10200 de lei, iluminatul public a fost închis, telefoane mai funcţionează doar în sediul administraţiei locale.„Ne aşteptăm să rămânem şi fără electricitate, pentru că am primit deja avertismente în acest sens", mărturiseşte primarul Iosif Gabor. Iar lista problemelor financiare nu se opreşte aici. Primăria nu a mai plătit asistenţii persoanelor cu handicap din luna februarie, a rămas de luna aceasta fără bani de salarii, iar multe lucrări efectuate încă de anul trecut nu au fost achitate nici până acum. „Pentru pietruirea drumului de la Orosfaia, lucrarea contractată anul trecut în noiembrie, trebuiau achitate 4,5 miliarde de lei vechi unei firme din Cluj, dar nici până la această oră banii nu au fost plătiţi. Din păcate în acest ritm, societăţile care au lucrat riscă să intre în faliment", explică primarul. Pe total în acest an Primăria Milaş a primit 500 de mii de lei cu destinaţie specială pentru învăţământ şi 200 de mii de lei prin Direcţia Generală a Finanţelor, iar din taxe şi impozite a încasat câteva zeci de mii. Pentru funcţionare edilul spune ca i-ar trebui cam 700 de mii, fara banii de învăţământ.

 "Primaria nu e SRL, sa vândă biscuiţi"

Multe alte primării din judeţ se confruntă cu probleme financiare, însă primarii acestora spun că legea pregătită de guvern cu intrarea în insolvenţă a administraţiilor locale este absurd: „Este absurd să pretinzi primăriilor să se descurce aşa, iar în caz contrar să fie declarate falimentare. Şi statul trebuie să-şi asume un rol. Că primăriile nu sunt  SRL-uri care să să facă bani din vânzarea de sucuri şi biscuiţi. Statul trebuie să-şi asume responsabilităţi, dar pe de altă parte nici primarii nu trebuie să se hazardeze să faca cheltuieli mai mari decât îşi permit", este părerea primarului din Budeşti, Vasile Codrea. Primăria din Lechinţa se aşteaptă la blocarea conturilor, pentru că are datorii neplătită către firme de construcţii: „De anul trecut avem lucrări executate şi neplătite de 3,5 miliarde de lei la Baza Sport. Noi am plătit partea noastră, dar banii de la guvern nu au venit nici până acum. Plus celelalte datorii, ne aşteptăm la blocarea conturilor cât de curând", spune primarul din Lechinţa, Romeo Pop. El crede însă că soluţia falimentării primăriilor nu este altceva decât o încercare de blocare a administraţiilor locale de altă culoare politică decât guvernarea.

Greu cu cifrele

Deocamdată nu se ştie câte administraţii locale din Bistriţa-Năsăud ar întruni condiţiile de a intra în insolvenţă, în situaţia în care proiectul va deveni lege. Instituţia Prefectului a adunat doar o listă cu cererile primăriilor, dar nu a are o situaţie exactă a datoriilor: „Sunt întârzieri cu plata salariilor asistenţiilor sociali în Milaş, Târlişua şi Livezile şi restanţe la reparaţiile de şcoli în Miceştii de Câmpie, Poiana Ilvei, Nu avem însă o situaţie exactă a datoriilor din fiecare comună", explică Sorina Drecsan, consilier al prefectului

Ce spune proiectul de lege.

Primăriile ar putea fi declarate falimentare, dacă nu-şi achită datoriile mai vechi de 120 de zile şi dacă depăşesc 50% din bugetul annual. Insolvenţa se declară fie la solicitarea creditorilor, fie o constată preşedintele Consiliului Judeţean. Proiectul mai stabileşte că prefectul este cel care trebuie să preia frâiele şi să constituie un comitet pentru situaţii de criză. Tot reprezentul guvernului în teritoriu trebuie să întocmească în 30 de zile un plan de redresare şi să devină temporar ordonator de credite în comuna cu probleme.