Nicolae Moldovan a scris primul manual de geografie al judeţului

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Învăţătorul Nicolae Moldovan (foto stânga) şi scrisori de-ale sale din perioada în care a fost închis la Gherla
Învăţătorul Nicolae Moldovan (foto stânga) şi scrisori de-ale sale din perioada în care a fost închis la Gherla

Săptămâna aceasta se împlinesc 106 ani de când s-a născut Nicolae Moldovan, învăţătorul care a scris primul manual de geografie din Bistriţa-Năsăud. Cea mai apropiată rudă a sa în viaţă, cumnata Leontina Moldovan, spune că autorul manualului era un om corect. Învăţător şi deputat al judeţului în perioada interbelică, Nicolae Moldovan a fost „purtat" de comunişti prin închisorile din Gherla, Borzeşti şi Oneşti (ju

La 6 decembrie 1904 se năştea Nicolae Moldovan într-o familie simplă de ţărani din satul Coasta, comuna Şieu-Odorhei din actualul judeţ Bistriţa-Năsăud. Pentru rudele sale, luna decembrie nu înseamnă doar acea perioadă specială de dinaintea sărbătorilor de iarnă, ci şi una care le aduce aminte de cel care a scris primul manual de geografie al judeţului şi care a făcut numeroase hărţi. „Era un om bun, un învăţător bine pregătit la Şcoala Normală din Cluj-Napoca. Provine dintr-o familie de oameni simpli, spirituali, cu o educaţie deosebită, ceea ce era nefiresc pentru o familie de ţărani. Mama lor, Firuca, se ocupa mult de el şi de cei 8 fraţi ai săi. El a fost al patrulea născut", povesteşte Leontina Moldovan, cumnata învăţătorului Nicolae Moldovan.

Bătrâna locuieşte în Bistriţa, are 84 de ani şi a fost contabilă la fosta fabrică de bere din oraş.

Bunicul său, la Revoluţia din 1848

Aceasta mai spune că bunicul dinspre mamă al dascălului a luat parte la Revoluţia Patşoptistă. „Îl chema Mitru Găurean. A fost un om hotărât şi patriot ca şi Nicolae Moldovan", consideră bistriţeanca. Ea povesteşte cu drag că ruda sa a fost învăţător în localitatea Josenii Bârgăului, a făcut numeroase hărţi pentru orele de curs şu nu numai. Tot în perioada interbelică, cumnatul său a fost „capul" refugiaţilor ardeleni de la Vatra Dornei. „Ştiu că el era în fruntea refugiaţilor, iar soţia lui, Mărioara, era şefa Crucii Roşii de acolo şi colabora cu soţia mareşalului Antonescu", adaugă Leontina Moldovan.

Hartă apărută cu sprijinul soţiei poetului George Coşbuc

În perioada când a fost învăţător pe Valea Bârgăului, el a făcut şi o hartă în relief a judeţului Năsăud, cum se numea atunci Bistriţa-Năsăud. Cumnata învăţătorului aminteşte că acea hartă a primit aprobare de Ministerul Instrucţiunii din Bucureşti şi a fost editată la „Cartea Românească" drept urmare a grijii Elenei Coşbuc, soţia poetului George Coşbuc.

Leontina Moldovan ţine în mână o hartă întocmită de cumnatul său Nicolae Moldovan

Manual pentru clasa a II-a

În anii 1930-1931, tot când era pe Bârgău, Nicolae Moldovan a întocmit primul manual de geografie al judeţului pentru clasa a II-a împreună cu Maxim Buia, un profesor din Bistriţa. Manualul se păstrează la arhivele judeţului. Are 32 de pagini şi a văzut lumina la Tipografia „George Mateiu" din oraş. „Este primul manual de geografie din judeţul nostru. Manualul, care se află în grija arhivelor din 1956, respectă programa analitică aprobată de Ministerul Instrucţiunii şi Cultelor nr. 95.006/1932", spune Andreea Salvan, consilier asistent la arhive.

Scrisori din penitenciarul Gherla

La scurt timp după ce a fost ales deputat al judeţului (în noiembrie 1946), Nicolae Moldovan e chemat de securitate şi începe prigoana comunistă prin închisorile din Gherla, Borzeşti şi Oneşti (judeţul Bacău), Poarta Albă şi canal. A fost eliberat în 1954 şi, până la pensie, a lucrat ca un simplu muncitor. A murit la 88 de ani.

„Eu cu sănătatea o duc bine, numai dorul de tine şi toţi ai mei mă face să fiu câte 'odată abătut şi posomorât. Mai am noroc că mi-am format o nouă ocupaţie: artă culinară tip Gherla - aşa că mai ales datorită împrejurării că altă ocupaţie nu pot avea. Îmi trece mai uşor timpul", notează Nicolae Moldovan într-una din numeroasele scrisori trimise soţiei sale, Mărioara Moldovan, din perioada în care a fost închis la Gherla, scrisoare datată 31 martie 1948.

Bistriţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite