Bistrita: Marius Pop nu a dat medicina pe politică

Fost preşedinte judeţean de partid de guvernare, doctorul şi-a dat demisia, sătul de concesiile pe care le pretinde politica

Este unul dintre acei oameni rari care face cu pasiune orice activitate. S-a apucat de politică la începutul anilor 90, într-o vreme în care credea cu sinceritate că intelectualii trebuie să stea pe baricade împotriva infiltrării rămăşiţelor comuniste în noul regim. A renunţat însă la toate funcţiile în momentul în care a înţeles că lupta sa este inutilă. Nu regretă nimic, chiar dacă de la lumea politică nu mai are aşteptări:” Politica m-a ajutat să aflu pe ce lume trăiesc”.
De sport însă, nu s-a lăsat niciun moment şi joacă şi acum, la 54 de ani, fotbal într-o echipă din divizia judeţeană, „Voinţa Mărişelu”, de care e mândru : „ am ocupat în urmă cu câţiva ani locul patru”. A rămas prezent în viaţa socială a oraşului şi organizează sau participă la acţiuni umanitare, credincios motto-ului său de viaţă că „ziua în care nu ţi-ai ajutat în vreun fel vreun semen de-al tău, este o zi pierdută”.

A rămas credincios profesiei

Stomatolog de vocaţie, doctorul nu şi-a înşelat meseria nici chiar atunci când, graţie poziţiei sale din fruntea unui partid politic ce guverna România ar fi putut avea orice funcţie: „ Am refuzat să fiu deputat, senator sau orice altceva. Ar fi însemnat să-mi trădez profesia”. Stomatologia nu a fost însă prima sa opţiune de carieră, deşi provenea dintr-o familie clujeană în care cele mai multe rude erau medici. „ Eu îmi doream să fiu profesor de sport, şi doar o întâmplare m-a făcut să-mi schimb decizia”. Medicul stomatolog al familiei rămăsese fără asistentă medicală în timpul unei vacanţe de vară şi l-a rugat, graţie şi prieteniei cu părinţii săi să ajute cu instrumentele. După acest stagiu şi-a anunţat tatăl că îşi schimbă orientarea.

Condiţia fizică, indispensabilă meseriei

A intrat din prima la Stomatologie, la o concurenţă acerbă de nouă pe un loc şi după absolvire a trecut printr-un stagiu de trei ani pe la Paşcani, până când a ajuns tânăr medic la Policlinica CFR din Bistriţa, Deşi are probabil unui dintre cele mai moderne cabinete particular din oraş, cu tehnică de ultimă generaţie şi tălpici obligatorii la intrare, nu a părăsit nici astăzi cabinetul stomatologic al feroviarilor, în care lucrează neîncetat din anii 80 cu program odată la două zile. „ Fiecare caz mai dificil este o provocare pentru mine şi am o satisfacţie deosebită când îl rezolv. Nu cred că puteam fi altceva decât medic stomatolog”, spune doctorul Pop. Spune mai în glumă, mai în serios că merge la sală şi ca să aibă mână bună la extracţii: „Condiţia fizică este pentru stomatologi un factor important pentru practicarea meseriei pe termen lung, iar eu practic fotbal, fac fitness. Am un tonus foarte bun”

PROFIL
Născut: 2 august 1955, Cluj
Ocupaţie: medic primar stomatologie
Studii. Facultatea de Stomatologie Cluj
Funcţie: preşedintele Colegiului Medicilor Dentişti Bistriţa-Năsăud
Familie: Căsătorit, o fată de 28 de ani

Ce-i place:. Să citească, să asculte muzică bună, să vizioneze spectacole de operă, teatru şi concerte, arta în general. Iubeşte viaţa care o duce şi prietenii de care  e înconjurat. Îi plac animalele şi o adoră pe boxeriţa Lucky, căţeluşa sa.

Ce nu-i place: aroganţa, grandomania, lipsa de bun simţ, prostia şi beţia

Întrebări şi răspunsuri: Ce credeţi că ne lipseşte ca popor, de nu putem ajunge la un liman?
Cred că suntem un popor foarte uşor inflamabil, dispus la foarte multe compromisuri. Facem prea multe concesii şi suntem mult prea lipsiţi de iniţiativă şi greu adaptabili. Dar paradoxal, suntem  şi un popor foarte talentat şi cu inima deschisă către ceilalţi.

Într-o vreme în care e toată lumea se gândeşte la binele propriu, mai e loc pentru acţiuni caritabile?

Mai ales acum este nevoie. La Cupa Generozităţii la fotbal, am făcut sport şi am strâns şi bani pentru copii cu probleme. Săptămâna trecută am fost pe acasă pe la şapte copilaşi cu probleme de sănătate  şi le-am dat bani familiilor ca să-şi mai completeze banii de medivcamente. Nu a fost foarte mult, cam 3600 de lei s-au strâns de toţi, dar oamenii au fost atât de bucuroşi. Iar pentru noi a fost o bucurie de fiecare dată.