Marin Găluţ este statisticianul îndrăgostit de flori

De şase ani lucrează în cadrul departamentului de statistică al Agenţiei Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă (AJOFM) Bistriţa-Năsăud şi crede că România are nevoie de o reformă socială serioasă şi de mai puţină birocraţie.

Marin Găluţ este omul care lunar ştie câţi bistriţeni au rămas fără un loc de muncă sau câţi angajatori mai fac disponibilizări colective. Asta este doar o parte din ceea ce presupune norma unui statistician la  Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă. Mai pe larg, Găluţ este omul care simte pulsul pieţei de muncă din judeţ, dar şi cel care crede că, în următorii cinci ani, lucrurile se vor schimba în bine. „Întotdeauna am fost atras de cifre şi de de matematică. De când lucrez în statistică, am început să îndrăgesc interpretarea cifrelor mai mult decât cifrele în sine. De altfel, nu poţi asocia două cifre, fără să existe o explicaţie, o tendinţă care să derive din asta", este de părere statisticianul. După absolvirea facultăţii, Găluţ a lucrat ca şi economist la o fermă şi spune că de atunci şi-a format una din calităţile lui: răbdarea. „Perioada aceea a însemnat multă muncă alături de oamenii de la ţară. M-am convins de vorba că «veşnicia s-a născut la sat». Am învăţat multe despre oameni şi despre viaţă, în acele vremuri. Ştiu cum să citesc oamenii la prima vedere", îşi aminteşte Marin. Acesta mai spune că din 1999 este angajatul AJOFM, iar din 2004 a preluat departamentul de statistică.

Consilier în două programe finanţate cu bani europeni

Pe lângă statisticile lunare, Găluţ se ocupă de două programe finanaţate din Fondul Social European. „Este vorba despre programul SAPERE şi ASC. Primul presupune o analiză şi o previziune asupra pieţei muncii, iar al doilea înseamnă o anticipare a schimbărilor în acest domeniu. Ambele presupun o sondare a angajatorilor şi pentru a stabili previziuni în următoara perioadă", explică statisticianul. Implicarea în aceste programe l-a familiarizat pe Găluţ cu legislaţia şi sistemul social din Italia, pe care îl admiră şi îi recomandă ca model. „Ar fi multe lucruri pe are le-am putea prelua. Italienii au , în primul rând, o legislaţie şi un sistem informatic strâns corelate. Toate informaţiile despre istoricul unei persoane sunt centralizate într-un cub de date, la care pot avea acces instituţiile. Mai mult, am rămas surprins când am văzut că şomerii se duc acolo, pentru angajare, doar cu buletinul, completează un formular şi se adresează unui consilier. Aici trebuie să vii cu teancul de hârtii, pentru că aşa prevede legislaţia. Cred că o să ajungem să avem o clădire în care să stocăm numai documentele din dosare", spune, dezamăgit, Găluţ.

Întrebări şi răspunsuri

Cum aţi descrie piaţa forţei de muncă din România?

Pot să vă spun că, la nivel naţional, media şomerilor tineri din România este dublă faţă de ceea ce înregistrează alte ţări europene. Unul dintre motivele pentru care s-a ajuns în această situaţie ar putea fi cauzat de lacunele din sistemul de învăţământ. Diferenţa dintre noi şi itlaieni, la capitolul acesta, este că la noi facultăţile sunt «o fabrică de diplome» şi nu crează competenţe profesioanale reale. Observ frecvent situaţii în care un absolvent de facultate vine cu mama de mânuţă să se angajeze.

Ce previziuni aveţi pentru viitorul pieţei de muncă din judeţ?

Nu vreau să fiu demagog, dar sunt foarte optimist. Sunt convins că exigenţa angajatorilor nu se va schimba niciodată, eventual, doar dacă vom retrăi perioada de până în 2008, când era deficit de forţă de muncă şi angajatorii măreau salariaţii să îi fidelizeze postului. În următorii cinci ani, cred, se va pune foarte mult accent pe calificarea forţei de muncă, iar cei mai slab pregătiţi vor fi net dezavantajaţi.

Ce-i place:

Statisticianului îi place să îşi petreacă timpul liber în natură. „Îmi place să îngrijesc florile. Aproape toate florile din instituţie sunt aduse de mine", spune acesta. De asemenea, Găluţ spune că îi place tot ce ţine de electronică şi meştereşte prin casă tot felul de lucruri, de câte ori are ocazia.

Ce nu-i place:

Lui Marin nu-i plac promisiunile neonorate şi nici lipsa de punctualitate. Mai mult, contabilul spune că nu este mulţumit de curăţenia din oraş. „Este o vorbă pe care o aplic şi la mine în familie: «Curăţenia nu se face, se întreţine». Urăsc aruncatul de gunoie pe stradă şi tot ce fac alţii pentru a nu păstra oraşul curat.

 Profil

Născut: 13 august 1967, localitatea Batoş, judeţul Mureş

Studii: Universitatea Spiru Haret, Facultatea de Administraţie Publică din Braşov

Familie: căsătorit, are doi copii