Ioan Ştefan Orban este şeful psihologilor şcolari

Coordonează Centrul de Asistenţă Psihopedagogică (CJAP) Bistriţa-Năsăud, o instituţie care se străduieşte, cu o mână de specialişti, să asigure consilierea psihologică a şcolarilor din 426 de instituţii de învăţământ din judeţ.

Ioan Orban şi-a dorit atât de mult să fie psiholog cu acte în regulă încât şi-a dublat practic studiile universitare pentru a fi acceptat în breaslă, iar acum s-a apucat şi de doctorat. A terminat prima facultate, de Asistenţa Socială, la Universitatea Babeş-Bolyai în urmă cu 12 ani. Pentru că erau primele generaţii ale unor facultăţi surori, nou înfiinţate, între care se număra Psihopedagogia Specială, Psihologia şi Pedagogie sau Sociologia, studenţii au trecut prin curicule experimentale. Aşa s-au trezit absolvenţi doldora de informaţii, dozate însă insuficient şi fără corespondent pe piaţa muncii. „După ce am luat licenţa, am constat că nu prea am unde să mă angajez. Primăriile nu ne băgau în seamă pentru că angajau asistenţi sociali cu studii medii, iar în şcoli nu eram primiţi ca profesori calificaţi, pentru că se spunea că nu există disciplină de asistenţă socială ca disciplină de predare", îşi aminteşte începuturile meseriei Ioan Orban.

A trecut prin toate în munca de psiholog

A lucrat pe rând ca logoped, psihodiagnostician şi în general cam tot ce presupunea munca de psiholog în învăţământul special. Însă doar cu titlul de suplinitor, în pofida a patru ani de specializare  la Universitatea  Babeş Bolyai. Pentru a compensa, Orban s-a pus din nou cu burta pe cursurile universitare. A mai făcut câţiva ani de Facultate de Psihologie de data această, după ce a reuşit să-şi echivaleze un an de studiu. Până la mult dorita diplomă de psiholog a mai avut de trecut un hop: licenţa pe care a trebuit să o susţină la Universitatea din Bucureşti, adeptă a şcolii de psihanaliză, în timp ce studiile şi toată formarea sa a urmat linia experimental-cognitivă a Universităţii clujene, iar o rivalite proverbială dintre cele  două universităţi s-a răsfrânt asupra studenţilor.

Psihologul şcolar-meserie costisitoare

Lipsa instrumentelor de testare şi evaluare şi preţul excesiv de mare al celor existente pe piaţă,la care se adaugă lipsa de bani ai şcolilor precum şi numărul mic al psihologilor şcolari face ca meseria lui Ioan Orban să fie una şi mai dificilă decât pare la prima vedere. De curând, Orban a reuşit să cumpere pentru CJAP un set de chestionare foarte utile în depisarea problemelor emoţionale şi de sănătate mintală de la un institut clujean de profil. Dar ştie că este doar o picătură în ocean, în condiţiile în care toate aceste teste si chestionare foarte performante sunt inaccesibile psihologului din sistemul şcolar din cauza preţului şi a condiţiilor de licenţiere: „există un set de teste pentru orientare şcolară, foarte bune, care costa 40 de lei pentru un singur elev" îşi arată nemulţumirea Ioan Orban.

Ce-i place: psihologia în primul rând. Urmează apoi, informatica, sportul, artele marţiale şi rock-ul.

Ce nu-i place: politica şi mai ales ce scoate la iveală din om. Regretă starea în care a ajuns învăţământul românesc, axat exclusiv pe memorare şi „care vrea să transforme elevii în enciclopedii ambulante, pe două picioare"

Întrebare şi răspuns

Care este cea mai mare dezamăgire din viaţa de consilier şcolar?

 I.O.: Cu certitudine, lipsa de implicare a părinţilor în programele noastre. Avem proiectele cu şcoala părinţilor în multe localităţi , însă oricât se străduiesc colegii mei, nu reuşesc să capaciteze familiile.Există o mentalitate, adânc înrădăcinată, că educaţia este exclusiv apanajul şcolii. Este adevărat că părinţii sunt cel mai adesea foarte ocupaţi, mai ales acum cu toate problemele generate de criză. Însă nimic nu est mai important decât copilul. Este cea mai mare valoare pe care o avem.